Introducere
Am
observat că topicurile gen "vreau calculator, am X bani, ce să-mi iau"
sunt cu sutele (la propriu) aici pe forum și nimeni nu oferă o metodă
prin care cel cu nelămuriri ar putea să-și rezolve singur problema, și
poate să mai și învețe cate ceva. De aceea, m-am gândit să încerc eu să
fac acest lucru (sper că voi reuși).
Cei mai mulți oameni au
tendința de a se duce într-un hypermarket (Altex, Metro etc.) pentru a
căuta PC-uri acolo. Aceștia sunt de obicei oameni cu o gamă de
cunoștințe foarte restrânsă sau chiar nulă. Ei vor să cumpere un sistem
pentru copilul lor, care de obicei nu are nici măcar 10 ani, iar
sistemul respectiv va fi folosit în special pentru jocuri. Jocurile
care sunt jucate de copii atât de mici nu ridică de obicei nici o
pretenție sistemulu; de cele mai multe ori, acest sistem are
performanțe destul de mari pentru a rula jocurile respective. Vreau să
precizez că regulile care urmează nu se vor adresa acestei categorii de
clienți (ei le pot lua în considerare, dar nu vor avea nevoie de ele,
fiind nevoie de cunoștințe în domeniu pentru asta), ci clienților care
sunt familiarizați cu PC-urile, le folosesc constant și au cunoștințe
cel puțin medii despre acestea.
Motivul pentru care oamenii
cumpără din hypermarket-uri este faptul că acești oameni sunt atrași de
ofertele magazinelor respective, de aspectul sistemului respectiv, de
anunțuri de genul "imprimantă gratis", și, nu în ultimul rând, de
posibilitatea de a cumpăra în rate. Recomand tuturor să nu cumpere de
la astfel de magazine sub nici o formă. Veți plăti mult mai mult pe
acel PC decât valoarea lui reală, veți avea cel mai probabil multe
probleme cu el iar serviciile de garanție oferite sunt sub limita
posibilului, magazinul respectiv nefiind unul de profil. Și magazinele
de profil oferă posibilitatea de a cumpăra în rate. În plus, acestea
vând de obicei componente de o calitate mai bună, oferă servicii mult
mai bune decât hypermarket-urile iar personalul este unul cu mult mai
bine pregătit.
Reguli generale
I). Primul pas este de a te întreba: Ai cu adevărat nevoie de un PC sau de un upgrade al celui deja existent ?
De cele mai multe ori diferența de performanță nu este atat de vizibilă
pe ecran cat e în buzunar. În unele cazuri e și posibil ca, datorită
lipsei de cunoștințe și naivității, să dai bani și să ai un sistem cu
specificații diferite, dar la fel de performant sau mai puțin
performant decat precedentul. Soluția la această problemă este
respectarea regulei nr. 2.
II). Dacă ești expert în PC-uri,
probabil nu vei avea nevoie de ajutor, însă nici în cazul acesta nu se
exclude a cere părerea cuiva. Dar, dacă ai cunoștințe minime sau chiar
medii, te-aș ruga să lași naivitatea și complexul de superioritate
deoparte (altfel vei regreta la sfarșit) și să urmezi sfatul meu: Consultă un expert în IT, un forum de IT, un prieten care se pricepe foarte bine, reviste și/sau site-uri de specialitate etc..
Sau chiar pe toate cele menționate. Atenție: importanța respectării
acestei reguli este direct proporțională cu suma de bani care se
dorește a fi investită. La fel: gravitatea nerespectării acestei reguli
este direct proporțională cu nivelul de dezamăgire/nemulțumire avut
după achiziția sistemului.
III). Imediat va urma stabilirea
configurației, asa că trebuie să stabilești care sunt pretențiile tale
de la respectivul PC, precum și suma de bani pe care ești dispus să o
dai pe el. Asigură-te că există un
oarecare echilibru între suma de bani investită și pretențiile care le
ai de la respectivul PC, altfel nu are rost achiziția. Ca să
întelegi mai bine îți dau un exemplu: nu vei cumpăra un sistem cu 1000
RON și vei face randări și editări video pe el, pentru că (virgulă) cu
siguranță performanța lui nu e destul de mare pentru genul ăsta de
activități: mai mult te vei chinui cu el. Un alt exemplu, dar pe
invers: nu vei cumpăra un sistem cu 6000 RON și vei sta toată ziua cu
nasul în DC++ și Winamp.
IV) Atunci
când ești în ceață, nehotărat despre ce să faci, întreabă oameni care
se pricep, ascultă-le toate părerile, analizează tot și abia apoi ia o
decizie. Pentru a reuși să cumperi exact PC-ul care-ți trebuie,
acordă suficient timp gandirii și analizei configurației. Odată ce ai
cumpărat PC-ul, nu mai poți da înapoi. În cazuri extreme, tot ce poți
să faci este să vinzi componenta / componentele respective și să
cumperi altele, dar prețul primit pe ele va fi mai mic. Deci graba te va costa bani.
V).
Te-aș ruga să respecți pe cat posibil toate regulile de mai sus, chiar
dacă doar următoarele sunt cele care te ajută direct la stabilirea
configurației.
* Primul lucru ce trebuie stabilit este scopul
sistemului. Acest prim pas este unul dintre cele mai importante,
deoarece va influența toți pașii următori. Alegerea configurației se va
baza pe scopul sistemul. Iată posibilitățile:
- Multimedia. Adică
de toate: ascultat muzică, scos filme de pe torrente, jucat Supreme
Commander în rețea. Știți voi: ca tot omul. În cazul acesta trebuie
aleasă o platformă și o clasă de componente cat mai echilibrată.
-
Workstation / Server. Adică activităti care solicită foarte mult PC-ul
și care nu sunt de obicei întalnite la home-useri: randări, editări
audio/video, calcule matematice complexe, servere web etc.
-
Overclocking / Modding. Acest gen de sisteme sunt folosite la... numele
zice: pentru a obține scoruri mari în bench-uri și frecvențe mari prin
overclocking. De asemenea, sunt folosite la modding, un sport din
păcate cu popularitate aproape 0 la noi în țară (bine că-l avem pe
ratusca, altfel ar fi 0 absolut ).
Fiecare categorie are caracteristicile ei, metodele ei de stabilire a configurației, utilizatorii țintă sunt alții etc.
Voi
vorbi doar despre prima categorie, cei care lucrează cu celelalte două
fiind oameni cu cunoștințe solide în domeniu și nu prea au nevoie de
ajutor la achiziționarea de PC-uri.
Binențeles că cele mai multe sisteme multimedia high-end pot intra ușor în categoria Overclocking/Modding.
*
Al doilea lucru ce trebuie stabilit este dacă se va cheltui întreaga
sumă pe componentele principale, sau se va cheltui doar o parte din
sumă pe acestea iar restul banilor pe finisarea si punerea la punct a
sistemului (ventilatoare suplimentare, kit pentru sleeving, un mouse
mai special, chestii de genul ăsta). La sistemele din categoria
Overclocking / Modding, acest lucru este absolut obligatoriu. În cazul
acesta îți poți permite să cheltuiești maxim 70-80% pe componente,
monitor, boxe.
* În cazul în care vreți să vindeți sistemul,
să puneți o diferență de bani și să cumpărati altul: asigurați-vă că
aveți un sistem, orice sistem, disponibil între momentul în care îl
vindeți pe cel vechi și îl cumpărați pe cel nou. Acesta să-l folosiți
pentru a stabili eventualele modificări de configurație, a mai cere
sfaturi suplimentare pe forumuri, a urmări evoluția prețurilor și
disponibilitatea componentelor, a face comenzile etc.
Cum sa-ti construiesti un computer v1.0

diana- Moderator


Number of posts: 99
Age: 22
Location: Romania
Warnings::



Points: 21
Registration date: 2008-01-01

diana- Moderator


Number of posts: 99
Age: 22
Location: Romania
Warnings::



Points: 21
Registration date: 2008-01-01
Vom vorbi doar despre categoria Multimedia. Ea are mai multe subcategorii, dar este inutil să le precizăm și pe acestea.
Această
categorie este cea mai întalnită la noi în țară. Sistemele care intră
aici sunt de la Pentium 2-urile care încă sunt găsite în unele case și
birouri, la cele găsite în hypermarket-uri pană la sisteme high-end din
casele entuziaștilor. Sisteme high-end sunt foarte rare pe la noi prin
țară.
Cea mai importantă regulă la sistemele multimedia este
echilibrul între componente. Această regula este crucială și trebuie
ținut cont de ea în permanență.
De exemplu (voi lucra si cu
exemple): un procesor AMD Athlon64 3200+ îl vei cupla cu... să zicem
7600GS, nu cu GeForce2. La fel: un AthlonXP 1700+ nu-l vei cupla cu un
7900GT, ci, cel mai probabil, cu un Radeon 9200 sau 9500. Ați prins
ideea ? Bine, pentru că astfel veți preveni gâtuirile și
incompatibilitățile dintre componente datorate diferenței prea mari de
generație și/sau performanță dintre ele.
Cumpărați PC-uri din aceeași clasă de performanța cu bugetul d-voastră.
Adică: dacă bugetul e în general mare, atunci și PC-ul e puternic; dacă
bugetul e mediu atunci PC-ul va fi unul mainstream etc. Nu încercați
disperați să faceți rost de mulți bani pentru a cumpăra un PC puternic,
gândindu-vă că: "Lasă că iau acum unul foarte bun, și nu mai am treabă
vreo 3-4 ani". Această mentalitate este greșită. Componentele și
generațiile lor se schimbă tot mai rapid și PC-ul respectiv va ajunge
extrem de repede să se devalorizeze. Credeți-mă că așa e.
Al
doilea pas este stabilirea producătorului procesorului pe care veți
merge. Asta pentru că, marca procesorului va dicta următoarele
componente. Aveți de ales între AMD și Intel. Dacă nu fugițidupă
performanță și nu aveți prea mulți bani la dispoziție, atunci AMD este
cu siguranță ceea ce veți alege. Dacă însa vreți un sistem puternic,
robust și cu capacități foarte mari de overclocking,Intel este cel mai
probabil să vă facă cu ochiul. Când ajungem la procesoare vom stabili
toate detaliile pe care trebuie să le aveți în vedere.
Dupa ce
ați stabilit producătorul, e timpul să hotărâm pe ce Socket se va
merge. Alegerea Socketului va influența alegerea plăcii de baza, a
procesorului, a memoriei și uneori chiar și a plăcii video. În cazul în
care se vrea un procesor AMD, atunci Socket-ul recomandat este AM2. În
cazul în care se merge pe Intel, Socket-ul recomandat (și cam singurul
disponibil) este LGA775.
1). Placa de bază.
Alegerea plăcii este destul de complicată. Trebuie avute în vedere
foarte multe aspecte. Dacă aveți în plan un overclocking, atunci
plăcile care se remarcă la acest aspect sunt candidați siguri. Mai
întâi alegeți mai multe plăci candidate în funcție de bugetul
disponibil. Cele două caracteristici ale unei plăci care contează
pentru început cel mai mult sunt marca și apoi chipset-ul. Marca
dictează întotdeauna șansele care placa respectivă le are pentru a fi
una de succes. Asta la prima vedere. Chipsetul vă poate da o primă idee
despre performanță, dotările și capacitatea de overclocking a plăcii.
De asemenea, acesta dictează Socketul care îl are respectiva placă.
Dacă placa/chipsetul sunt relativ noi (până în 3 luni), atunci aspectul
care trebuie să-l mai aveți în vedere este frecvența cu care
producătorul respectiv face disponibile noi versiuni de BIOS pentru
modelele sale. Asta pentru că mai toate plăcile de bază care înglobează
un chipset nou au destul de multe probleme și bug-uri ale BIOS-ului,
care nu sunt plăcute de a le avea în preajmă prea mult, eliminându-se
din ele la fiecare nouă versiune a BIOS-ului.
Acum că avem o
listă destul de mare cu candidați, va trebui să tot eliminăm din ei
până când rămâne o singură placă (the winner). Cum facem asta ? De
fapt, e destul de greu. Pentru început ar fi trebuit să vă spun să
ascultați de oameni pricepuți care au păreri despre respectiva placă.
Am spus "ar fi trebuit" pentru că întotdeauna vor fi oameni care fie
vor avea păreri extraordinare despre respectiva placă, fie o vor
detesta complet. Vă spun să nu luați în cosiderare ce spun respectivii,
ci să luați în cosiderare sfaturile de la oamenii care precizează și
plusurile și minusurile plăcii respective, preferabil posesori ai
plăcii respective. De ei să ascultați, pentru că prin precizarea
avantajelor și dezavantajelor plăcii respective, persoana aceea dă
dovada de o gândire matură. Și asta e exact ceea ce aveți nevoie în
momentul ăsta.
Urmează să alegem dintre candidați. La partea
asta aveți mult de căutat și citit. Citiți review-uri pe net despre
fiecare placă, analizați fiecare aspect legat de placa respectiva.
Eventual faceți un sistem de notare personal pentru a fi mai ușor.
Alegeți în funcție de nevoile dvs., nu în funcție de nevoile celui care
recomandă placa sau cel care a scris review-ul despre ea. Asta pentru
că tu o s-o folosești, nu altcineva. E puțin mai greu, dar o să vezi că
nu e chiar imposibil. Sunt sigur că, dacă gândești totul cum trebuie,
vei reuși să faci alegerea corectă.
O facilitate interesantă
este prezența condensatorilor solizi, în defavoarea celor clasici.
Aceștia oferă o stabilitate mai mare a voltajelor și o durată de viată
mai lungă plăcii (teoretic). Din păcate, aceștia sunt mai mult prezenți
pe plăcile de bază mai scumpe, cele peste 180$. Însă, dacă prindeți
astfel de condensatori pe placă, fiți siguri că, împreună cu un UPS și
o sursă de calitate, voltajele obținute vor fi aproape de perfecțiune.
Din asta rezultă o stabilitate excelentă, foarte necesară în cazul
overclocking-ului.
Listă de plăci de bază AM2 și LGA775 care merită luate în considerare:
pana la 300 RON: Gigabyte GA-M61SME-S2, ABIT KN9, Gigabyte P35-S3L, ABIT AN52
300 -> 400 RON: Gigabyte P35-DS3L, ASUS P5KC, Gigabyte P35-DS3, ABIT KN9 Ultra, MSI K9N SLI, ABIT IP35-E, DFI P965 Infinity
400 -> 550 RON: DFI Infinity Blood Iron P35-T2RL, ABIT Fatal1ty AN9 32X, ABIT IP35, MSI P6N SLI Platinum, ASUS P5B Deluxe
550+ RON: ABIT IP35 Pro, Gigabyte P35-DQ6, ASUS P5N32-E-SLI, eVGA nForce 680i SLI
2). Procesorul.
Este acea componentă de care depinde performanța generală a sistemului.
Asigurați-vă că placa de bază și procesorul sunt compatibile. Atenție:
compatibil nu înseamnă doar din punct de vedere al Socket-ului.
Asigurați-vă că și chipset-ul plăcii de bază suportă procesorul. Sau,
dacă placa de bază suportă procesorul doar după un update de BIOS,
atunci nu e nici o problemă, update-ul de BIOS nu e chiar filosofia
planetei. Cei 2 producători majori de procesoare au în ofertă atât
procesoare single-core, cât și dual-core (și mai nou quad-core). Este
preferabila achizitionarea unui procesor dual-core, în special în cazul
în care se lucrează cu aplicații optimizate pentru multithreading.
Unele jocuri au început să fie optimizate pentru acest pararelism al
execuției. Nu contează că procesorul are frecvența mai mică, tot se va
observa o diferența, în special în cazul în care faceți mai multe
lucruri deodată. De exemplu: download-ați un film, în timp ce scrieți
un DVD cu jocuri, ascultați muzică și citiți știrile din clientul
RSS... at the same time. În acest caz, avantajul dat de un procesor
dual-core se va simți foarte bine, toate aceste aplicații rulând mult
mai fluent, chiar dacă nu sunt optimizate pentru multicore.
Greșela
fatală care o fac cei mai mulți oameni cu cunoștințe mediocre despre
computere este alegerea unui procesor în funcție de frecvența de lucru
a acestuia. Ca să fie totul mai simplu, fiecare procesor este notat cu
un “număr” (numiți-l cum vreți). Exemple de la AMD și Intel: Athlon64
3000+, 3200+, 3500+, 3800+ si Core 2 Duo E6300, E6400, E6600, E6700.
Astfel se pot compara procesoarele din aceeași generație foarte ușor
între ele. Alegerea procesorului trebuie facută în funcție de
performanța acestuia (în primul rând) și de capacitatea acestuia de
overclocking (care e importantă în zilele noastre). Ca să vă demonstrez
că frecvența nu e cea mai importantă: Core 2 Extreme QX6700 are
frecvența de 2.66 GHz iar Pentium 670 are 3.8 GHz. În ciuda acestui
fapt, Pentium 670 este cu mult mai slab decât Core 2 Extreme QX6700.
Motivul pentru asta e că primul are o arhitectură cu mult mai bună
decât al 2-lea.Performanța unui procesor este dată de formula P = F x
IPC, unde P este performanța, F este frecvența de funcționare și IPC
este numărul de instrucțiuni executate per ciclu de ceas (IPC =
Instructions Per Clock). Acest IPC este influențat strict de către
arhitectura procesorului. Cu cât e mai bine realizată și mai eficientă
arhitectura, cu atât IPC-ul este mai mare, deci performanța va fi mai
mare la frecvență mai mică. Sper că întelegeți că nu doar frecvența
contează, ci și felul în care toate componentele CPU-ului sunt
construite și puse la un loc.
Este important să achiziționați un
procesor cu performanțe cât mai mari, indiferent de genul de activități
care se vor desfășura pe PC-ul respectiv. Este de preferat să ai
destulă putere sub capotă, pentru că nu știi niciodată când vei avea
nevoie de ea.
Un alt aspect ce trebuie luat în considerare este
potențialul de overclocking. Procesoarele care au potențial mare de
overclocking pot fi aduse la un nivel de performanță superior fără
cheltuieli suplimentare (cu excepția facturii de curent), dar cu
riscurile aferente acestei metode de obținere a performanței în plus.
Best-buy-uri:
pana la 300 RON: E2140, E2160, E2180, A64 3500+, A64 X2 3600+, A64 X2 3800+, A64 X2 4200+
300 -> 400 RON: A64 X2 4600+, A64 X2 5000+, E4300, E4400, E4500
400 -> 550 RON: A64 X2 5600+
550+ RON: E6550, E6750, A64 X2 6000+, Q6600, E6850
3). RAM.
Momentan piața memoriilor se pregătește de începutul migrării la DDR3.
Acest lucru se desfășoară încet datorită scăderii raportului putere de
procesare necesara / putere de procesare disponibilă. Deocamdată nu se
recomandă achiziționarea memoriei DDR3, aceasta ne-aducând nici un
avantaj vizibil asupra DDR2 din punctul de vedere al performanței. De
asemenea, prețul și disponibilitatea nu ne încântă nici ele. DDR3 oferă
doar o lățime de bandă mai mare, dar acest avantaj nu este exploatat
nici pe jumate de procesoarele actuale. Cel mai probabil Wolfdale si
Yorkfield vor fi primele care vor beneficia de această memorie. Însă,
până atunci, va trebui sa rămânem cu bunul și bătrânul nostru DDR2.
Cele
mai recomandate modele în momentul de față sunt DDR2-800, preferabil la
4-4-4. Mărcile care oferă astfel de memorii la prețuri foarte bune sunt
A-Data, GeIL și Kingston. Recomand să cumparati 2 module de 1GB fiecare
(preferabil dual-channel). Preferabil să le luați acum, cât timp sunt
foarte ieftine.
Din fericire, memoria nu mai este de ceva timp
o barieră în atingerea unui overclock reușit. Modelele de acum oferă o
viteză foarte mare la un preț aproape de nimic, deci veți reuși
atingerea unor FSB-uri sau HTT-uri mai mult decât satisfăcătoare
folosind chiar și memorie value. Ați putea încerca găsirea unor modele
cu chip-uri bune (Micron D9, de exemplu) care ar putea ajuta la
scăderea latențelor în caz că nu este necesară o creștere prea mare a
frecvenței. Dar nu prea e necesar asta, pe platformele Intel nu se va
simți nici o diferență semnificativă (poate nici măcar în bench-uri)
iar la AMD K8 latența e oricum suficient de mică, controller-ul de memorie fiind integrat în procesor.
Un
ultim aspect care trebuie luat în considerare, dar pe care toată lumea
îl uită, este faptul că, în cazul AMD K8, frecvența RAM-ului și
frecvența procesorului sunt dependente una de cealaltă. Astfel se pot
evita situațiile mai neplăcute în care procesorul sau RAM-ul sunt
subtactate. Haideți să detaliez acest aspect pentru că este foarte
important. Cel mai bun exemplu care-mi vine în minte este apariția
procesoarelor AMD pe Socket AM2. O particularitate a controllerului de
memorie din procesoarele AMD este dată de necesitatea folosirii unui
divizor pentru adaptarea frecvenței memoriei la frecvența procesorului.
În cazul DDR400 lucrurile erau simple deoarece toate procesoarele pe
Socket 939 aveau frecvența multiplu de 200MHz, deci divizorul de
memorie a fost ales întotdeauna corect de catre controller-ul de
memorie.La memoriile DDR2 apar probleme, nu toate procesoarele aveau
frecvența de funcționare ca multiplu de 266 (în cazul DDR2-533), 333
(în cazul DDR2-667) sau 400MHz (în cazul DDR2-800). Exemplu concret: Să
luăm procesorul AMD Athlon64 X2 4200+ AM2 (2.2GHz) și niște memorii
DDR2-800. Dacă divizorul ar lua valoarea 5, atunci memoria ar lucra la
DDR2- 880. Această frecvență nu respectă standardul JEDEC. În cazul
acesta controller-ul de memorie îi va da divizorului valori tot mai
mari până când ajunge la frecvența cât mai apropiată de specificațiile
memoriei (în cazul nostru ajunge la 6), iar acum memoria lucrează la
DDR2-733. Nicicum nu e bine,
de unde rezultă că combinația dintre
acest procesor și RAM tactat la 800MHz nu este prea bună. Această
situație apare cel mai des la procesoarele pe Socket AM2 care au
multiplicatorul impar. La cele pare de obicei se potrivește. Ca să nu
mai vorbim de RAM cu frecvența DDR2-533 sau DDR2-667, unde aproape nici
o frecvență a unui procesor din actuala gamă AMD nu se potrivește cu
frecvența acestor RAM-i. Puteți să faceți calculele înainte ca să fii
absolut sigur. Să țineți cont de acest aspect, pentru că e chiar
neplăcută o astfel de situație.
Besy-buy-uri:
- pana la
300 RON: A-Data DDR2-800 1x1GB 5-5-5, A-Data Vitesta DDR2-800 Extreme
2x512MB 4-4-4, GeIL Ultra DDR2-800 2x512MB 4-4-4, Kingston HyperX
DDR2-800 1x1GB 4-4-4, Corsair TWIN2X1024-6400C4, A-Data Vitesta DDR2
800+ Extreme 2GB, GeIL Ultra 2x1GB DDR2-800 4-4-4, Corsair
TWIN2X2048-6400C4
Modelele mai scumpe de 300 RON nu se prea
merită, ele sunt destinate overclocking-ului de peste 75-80%. Iar acest
overclock deja intră în altă categorie de sisteme, și anume cele
destinate overclocking-ului.
Această
categorie este cea mai întalnită la noi în țară. Sistemele care intră
aici sunt de la Pentium 2-urile care încă sunt găsite în unele case și
birouri, la cele găsite în hypermarket-uri pană la sisteme high-end din
casele entuziaștilor. Sisteme high-end sunt foarte rare pe la noi prin
țară.
Cea mai importantă regulă la sistemele multimedia este
echilibrul între componente. Această regula este crucială și trebuie
ținut cont de ea în permanență.
De exemplu (voi lucra si cu
exemple): un procesor AMD Athlon64 3200+ îl vei cupla cu... să zicem
7600GS, nu cu GeForce2. La fel: un AthlonXP 1700+ nu-l vei cupla cu un
7900GT, ci, cel mai probabil, cu un Radeon 9200 sau 9500. Ați prins
ideea ? Bine, pentru că astfel veți preveni gâtuirile și
incompatibilitățile dintre componente datorate diferenței prea mari de
generație și/sau performanță dintre ele.
Cumpărați PC-uri din aceeași clasă de performanța cu bugetul d-voastră.
Adică: dacă bugetul e în general mare, atunci și PC-ul e puternic; dacă
bugetul e mediu atunci PC-ul va fi unul mainstream etc. Nu încercați
disperați să faceți rost de mulți bani pentru a cumpăra un PC puternic,
gândindu-vă că: "Lasă că iau acum unul foarte bun, și nu mai am treabă
vreo 3-4 ani". Această mentalitate este greșită. Componentele și
generațiile lor se schimbă tot mai rapid și PC-ul respectiv va ajunge
extrem de repede să se devalorizeze. Credeți-mă că așa e.
Al
doilea pas este stabilirea producătorului procesorului pe care veți
merge. Asta pentru că, marca procesorului va dicta următoarele
componente. Aveți de ales între AMD și Intel. Dacă nu fugițidupă
performanță și nu aveți prea mulți bani la dispoziție, atunci AMD este
cu siguranță ceea ce veți alege. Dacă însa vreți un sistem puternic,
robust și cu capacități foarte mari de overclocking,Intel este cel mai
probabil să vă facă cu ochiul. Când ajungem la procesoare vom stabili
toate detaliile pe care trebuie să le aveți în vedere.
Dupa ce
ați stabilit producătorul, e timpul să hotărâm pe ce Socket se va
merge. Alegerea Socketului va influența alegerea plăcii de baza, a
procesorului, a memoriei și uneori chiar și a plăcii video. În cazul în
care se vrea un procesor AMD, atunci Socket-ul recomandat este AM2. În
cazul în care se merge pe Intel, Socket-ul recomandat (și cam singurul
disponibil) este LGA775.
1). Placa de bază.
Alegerea plăcii este destul de complicată. Trebuie avute în vedere
foarte multe aspecte. Dacă aveți în plan un overclocking, atunci
plăcile care se remarcă la acest aspect sunt candidați siguri. Mai
întâi alegeți mai multe plăci candidate în funcție de bugetul
disponibil. Cele două caracteristici ale unei plăci care contează
pentru început cel mai mult sunt marca și apoi chipset-ul. Marca
dictează întotdeauna șansele care placa respectivă le are pentru a fi
una de succes. Asta la prima vedere. Chipsetul vă poate da o primă idee
despre performanță, dotările și capacitatea de overclocking a plăcii.
De asemenea, acesta dictează Socketul care îl are respectiva placă.
Dacă placa/chipsetul sunt relativ noi (până în 3 luni), atunci aspectul
care trebuie să-l mai aveți în vedere este frecvența cu care
producătorul respectiv face disponibile noi versiuni de BIOS pentru
modelele sale. Asta pentru că mai toate plăcile de bază care înglobează
un chipset nou au destul de multe probleme și bug-uri ale BIOS-ului,
care nu sunt plăcute de a le avea în preajmă prea mult, eliminându-se
din ele la fiecare nouă versiune a BIOS-ului.
Acum că avem o
listă destul de mare cu candidați, va trebui să tot eliminăm din ei
până când rămâne o singură placă (the winner). Cum facem asta ? De
fapt, e destul de greu. Pentru început ar fi trebuit să vă spun să
ascultați de oameni pricepuți care au păreri despre respectiva placă.
Am spus "ar fi trebuit" pentru că întotdeauna vor fi oameni care fie
vor avea păreri extraordinare despre respectiva placă, fie o vor
detesta complet. Vă spun să nu luați în cosiderare ce spun respectivii,
ci să luați în cosiderare sfaturile de la oamenii care precizează și
plusurile și minusurile plăcii respective, preferabil posesori ai
plăcii respective. De ei să ascultați, pentru că prin precizarea
avantajelor și dezavantajelor plăcii respective, persoana aceea dă
dovada de o gândire matură. Și asta e exact ceea ce aveți nevoie în
momentul ăsta.
Urmează să alegem dintre candidați. La partea
asta aveți mult de căutat și citit. Citiți review-uri pe net despre
fiecare placă, analizați fiecare aspect legat de placa respectiva.
Eventual faceți un sistem de notare personal pentru a fi mai ușor.
Alegeți în funcție de nevoile dvs., nu în funcție de nevoile celui care
recomandă placa sau cel care a scris review-ul despre ea. Asta pentru
că tu o s-o folosești, nu altcineva. E puțin mai greu, dar o să vezi că
nu e chiar imposibil. Sunt sigur că, dacă gândești totul cum trebuie,
vei reuși să faci alegerea corectă.
O facilitate interesantă
este prezența condensatorilor solizi, în defavoarea celor clasici.
Aceștia oferă o stabilitate mai mare a voltajelor și o durată de viată
mai lungă plăcii (teoretic). Din păcate, aceștia sunt mai mult prezenți
pe plăcile de bază mai scumpe, cele peste 180$. Însă, dacă prindeți
astfel de condensatori pe placă, fiți siguri că, împreună cu un UPS și
o sursă de calitate, voltajele obținute vor fi aproape de perfecțiune.
Din asta rezultă o stabilitate excelentă, foarte necesară în cazul
overclocking-ului.
Listă de plăci de bază AM2 și LGA775 care merită luate în considerare:
pana la 300 RON: Gigabyte GA-M61SME-S2, ABIT KN9, Gigabyte P35-S3L, ABIT AN52
300 -> 400 RON: Gigabyte P35-DS3L, ASUS P5KC, Gigabyte P35-DS3, ABIT KN9 Ultra, MSI K9N SLI, ABIT IP35-E, DFI P965 Infinity
400 -> 550 RON: DFI Infinity Blood Iron P35-T2RL, ABIT Fatal1ty AN9 32X, ABIT IP35, MSI P6N SLI Platinum, ASUS P5B Deluxe
550+ RON: ABIT IP35 Pro, Gigabyte P35-DQ6, ASUS P5N32-E-SLI, eVGA nForce 680i SLI
2). Procesorul.
Este acea componentă de care depinde performanța generală a sistemului.
Asigurați-vă că placa de bază și procesorul sunt compatibile. Atenție:
compatibil nu înseamnă doar din punct de vedere al Socket-ului.
Asigurați-vă că și chipset-ul plăcii de bază suportă procesorul. Sau,
dacă placa de bază suportă procesorul doar după un update de BIOS,
atunci nu e nici o problemă, update-ul de BIOS nu e chiar filosofia
planetei. Cei 2 producători majori de procesoare au în ofertă atât
procesoare single-core, cât și dual-core (și mai nou quad-core). Este
preferabila achizitionarea unui procesor dual-core, în special în cazul
în care se lucrează cu aplicații optimizate pentru multithreading.
Unele jocuri au început să fie optimizate pentru acest pararelism al
execuției. Nu contează că procesorul are frecvența mai mică, tot se va
observa o diferența, în special în cazul în care faceți mai multe
lucruri deodată. De exemplu: download-ați un film, în timp ce scrieți
un DVD cu jocuri, ascultați muzică și citiți știrile din clientul
RSS... at the same time. În acest caz, avantajul dat de un procesor
dual-core se va simți foarte bine, toate aceste aplicații rulând mult
mai fluent, chiar dacă nu sunt optimizate pentru multicore.
Greșela
fatală care o fac cei mai mulți oameni cu cunoștințe mediocre despre
computere este alegerea unui procesor în funcție de frecvența de lucru
a acestuia. Ca să fie totul mai simplu, fiecare procesor este notat cu
un “număr” (numiți-l cum vreți). Exemple de la AMD și Intel: Athlon64
3000+, 3200+, 3500+, 3800+ si Core 2 Duo E6300, E6400, E6600, E6700.
Astfel se pot compara procesoarele din aceeași generație foarte ușor
între ele. Alegerea procesorului trebuie facută în funcție de
performanța acestuia (în primul rând) și de capacitatea acestuia de
overclocking (care e importantă în zilele noastre). Ca să vă demonstrez
că frecvența nu e cea mai importantă: Core 2 Extreme QX6700 are
frecvența de 2.66 GHz iar Pentium 670 are 3.8 GHz. În ciuda acestui
fapt, Pentium 670 este cu mult mai slab decât Core 2 Extreme QX6700.
Motivul pentru asta e că primul are o arhitectură cu mult mai bună
decât al 2-lea.Performanța unui procesor este dată de formula P = F x
IPC, unde P este performanța, F este frecvența de funcționare și IPC
este numărul de instrucțiuni executate per ciclu de ceas (IPC =
Instructions Per Clock). Acest IPC este influențat strict de către
arhitectura procesorului. Cu cât e mai bine realizată și mai eficientă
arhitectura, cu atât IPC-ul este mai mare, deci performanța va fi mai
mare la frecvență mai mică. Sper că întelegeți că nu doar frecvența
contează, ci și felul în care toate componentele CPU-ului sunt
construite și puse la un loc.
Este important să achiziționați un
procesor cu performanțe cât mai mari, indiferent de genul de activități
care se vor desfășura pe PC-ul respectiv. Este de preferat să ai
destulă putere sub capotă, pentru că nu știi niciodată când vei avea
nevoie de ea.
Un alt aspect ce trebuie luat în considerare este
potențialul de overclocking. Procesoarele care au potențial mare de
overclocking pot fi aduse la un nivel de performanță superior fără
cheltuieli suplimentare (cu excepția facturii de curent), dar cu
riscurile aferente acestei metode de obținere a performanței în plus.
Best-buy-uri:
pana la 300 RON: E2140, E2160, E2180, A64 3500+, A64 X2 3600+, A64 X2 3800+, A64 X2 4200+
300 -> 400 RON: A64 X2 4600+, A64 X2 5000+, E4300, E4400, E4500
400 -> 550 RON: A64 X2 5600+
550+ RON: E6550, E6750, A64 X2 6000+, Q6600, E6850
3). RAM.
Momentan piața memoriilor se pregătește de începutul migrării la DDR3.
Acest lucru se desfășoară încet datorită scăderii raportului putere de
procesare necesara / putere de procesare disponibilă. Deocamdată nu se
recomandă achiziționarea memoriei DDR3, aceasta ne-aducând nici un
avantaj vizibil asupra DDR2 din punctul de vedere al performanței. De
asemenea, prețul și disponibilitatea nu ne încântă nici ele. DDR3 oferă
doar o lățime de bandă mai mare, dar acest avantaj nu este exploatat
nici pe jumate de procesoarele actuale. Cel mai probabil Wolfdale si
Yorkfield vor fi primele care vor beneficia de această memorie. Însă,
până atunci, va trebui sa rămânem cu bunul și bătrânul nostru DDR2.
Cele
mai recomandate modele în momentul de față sunt DDR2-800, preferabil la
4-4-4. Mărcile care oferă astfel de memorii la prețuri foarte bune sunt
A-Data, GeIL și Kingston. Recomand să cumparati 2 module de 1GB fiecare
(preferabil dual-channel). Preferabil să le luați acum, cât timp sunt
foarte ieftine.
Din fericire, memoria nu mai este de ceva timp
o barieră în atingerea unui overclock reușit. Modelele de acum oferă o
viteză foarte mare la un preț aproape de nimic, deci veți reuși
atingerea unor FSB-uri sau HTT-uri mai mult decât satisfăcătoare
folosind chiar și memorie value. Ați putea încerca găsirea unor modele
cu chip-uri bune (Micron D9, de exemplu) care ar putea ajuta la
scăderea latențelor în caz că nu este necesară o creștere prea mare a
frecvenței. Dar nu prea e necesar asta, pe platformele Intel nu se va
simți nici o diferență semnificativă (poate nici măcar în bench-uri)
iar la AMD K8 latența e oricum suficient de mică, controller-ul de memorie fiind integrat în procesor.
Un
ultim aspect care trebuie luat în considerare, dar pe care toată lumea
îl uită, este faptul că, în cazul AMD K8, frecvența RAM-ului și
frecvența procesorului sunt dependente una de cealaltă. Astfel se pot
evita situațiile mai neplăcute în care procesorul sau RAM-ul sunt
subtactate. Haideți să detaliez acest aspect pentru că este foarte
important. Cel mai bun exemplu care-mi vine în minte este apariția
procesoarelor AMD pe Socket AM2. O particularitate a controllerului de
memorie din procesoarele AMD este dată de necesitatea folosirii unui
divizor pentru adaptarea frecvenței memoriei la frecvența procesorului.
În cazul DDR400 lucrurile erau simple deoarece toate procesoarele pe
Socket 939 aveau frecvența multiplu de 200MHz, deci divizorul de
memorie a fost ales întotdeauna corect de catre controller-ul de
memorie.La memoriile DDR2 apar probleme, nu toate procesoarele aveau
frecvența de funcționare ca multiplu de 266 (în cazul DDR2-533), 333
(în cazul DDR2-667) sau 400MHz (în cazul DDR2-800). Exemplu concret: Să
luăm procesorul AMD Athlon64 X2 4200+ AM2 (2.2GHz) și niște memorii
DDR2-800. Dacă divizorul ar lua valoarea 5, atunci memoria ar lucra la
DDR2- 880. Această frecvență nu respectă standardul JEDEC. În cazul
acesta controller-ul de memorie îi va da divizorului valori tot mai
mari până când ajunge la frecvența cât mai apropiată de specificațiile
memoriei (în cazul nostru ajunge la 6), iar acum memoria lucrează la
DDR2-733. Nicicum nu e bine,
de unde rezultă că combinația dintre
acest procesor și RAM tactat la 800MHz nu este prea bună. Această
situație apare cel mai des la procesoarele pe Socket AM2 care au
multiplicatorul impar. La cele pare de obicei se potrivește. Ca să nu
mai vorbim de RAM cu frecvența DDR2-533 sau DDR2-667, unde aproape nici
o frecvență a unui procesor din actuala gamă AMD nu se potrivește cu
frecvența acestor RAM-i. Puteți să faceți calculele înainte ca să fii
absolut sigur. Să țineți cont de acest aspect, pentru că e chiar
neplăcută o astfel de situație.
Besy-buy-uri:
- pana la
300 RON: A-Data DDR2-800 1x1GB 5-5-5, A-Data Vitesta DDR2-800 Extreme
2x512MB 4-4-4, GeIL Ultra DDR2-800 2x512MB 4-4-4, Kingston HyperX
DDR2-800 1x1GB 4-4-4, Corsair TWIN2X1024-6400C4, A-Data Vitesta DDR2
800+ Extreme 2GB, GeIL Ultra 2x1GB DDR2-800 4-4-4, Corsair
TWIN2X2048-6400C4
Modelele mai scumpe de 300 RON nu se prea
merită, ele sunt destinate overclocking-ului de peste 75-80%. Iar acest
overclock deja intră în altă categorie de sisteme, și anume cele
destinate overclocking-ului.

diana- Moderator


Number of posts: 99
Age: 22
Location: Romania
Warnings::



Points: 21
Registration date: 2008-01-01
4). Placa video. Placa video
este, de obicei, acea componentă de care depinde cel mai mult
performanța în aplicații 3D. Este unul dintre cele mai dinamice
sectoare de pe piață. Diferența dintre cea mai slabă placă video și cea
mai puternică este ca de la cer la pamânt, așa că nu vă gândiți că este
totuna ce veți cumpăra. De cele mai multe ori, asta e cea mai grea
alegere de făcut într-o configurație. Alegerea plăcii video se va face
în funcție de starea pieței (e un factor mai important decât pare) și
buget.
Primele pe listă ar trebui să fie best-buy-urile. Dacă
sistemul va fi unul office, atunci o placă entry-level e mai mult decât
suficientă. Dacă ești un casual gamer fară prea mari pretenții la
capitolul gaming al PC-ului, dacă te mulțumește un framerate decent la
detalii medii, atunci o placă video mainstream e cea mai potrivită
pentru tine. De asemenea, o placă mainstream e recomandată dacă PC-ul
va fi unul de tip Home Theather și dacă vor fi rulate multe filme în
format HD pe el. Plăcile mainstream obțin cele mai bune rezultate la
redarea acestor filme și de aceea sunt recomandate într-un sistem 100%
multimedia. Plăcile video high-end sunt destinate entuziaștilor și
celor care au pretenții ridicate în materie de gaming. Cu o astfel de
placă nu ar trebui să aveți probleme la rularea oricărui joc la detalii
mari/maxime cu AA/AF activate (exceptând Crysis, binenteles).
Din
nou trebuie să atrag atenția asupra a ceea ce contează la o placă
video. Mulți consideră că cantitatea de memorie este cea care
influențează performanțele unei plăci. O cantitate mare a memoriei
video e necesară doar modelelor din clasa superioară a mainstream-ului
și celor high-end. Asta pentru că o cantitate mare se face simțită la
folosirea rezolutiilor mari și a anti-aliasing-ului (1280x1024 sau mai
mult). Degeaba avem o 7600GS cu 512MB RAM dacă placa nu va folosi nici
jumătate din RAM, tocmai pentru că ea nu va fi folosită la rezoluții
mari în jocuri, pentru că oricum nu va oferi performanțe mulțumitoare,
datorită limitării chipset-ului. Sper că am lămurit acest aspect odată
pentru totdeauna și că nu vor mai fi probleme aici.
Acum, că am
terminat cu teoria, să trecem și la practică. Alegerea unei plăci video
se va face aproximativ la fel ca a unei plăci de bază. Adică se aleg
candidații în funcție de buget și se începe citirea review-urilor pe
site-urile de specialitate și părerile posesorilor de pe forumurile de
IT. Multe publicații fac teste cu modele care au chiar peste 10
chipset-uri diferite. Cu clasamentul rezultat și cu lista de prețuri în
față, veți putea face alegerea corectă. Vreau să atrag atenția asupra a
trei aspecte:
- Nu prea contează de la ce producător e placa,
atâta vreme cât are specificații identice. Anumiți producători oferă
modele supratactate din fabrică, dar cer bani în plus pentru asta. Și
nu înțeleg de ce ar plăti cineva pentru performanța care o poate obține
singur... și gratis. În rest, diferențele sunt la conținutul pachetului
și la sticker-ul de pe placă (poate și la cooler, dar mai rar).
Majoritatea folosesc același design pentru a menține costul de
producție mic și pentru a maximiza profitul.
- Nu vă uitați la
specificații atunci când alegeți o placă, uitați-vă la performanță. Alb
pe negru. Să vă dau un exemplu: dacă ne uităm la specificațiile unei
plăci X2600XT, vom rămâne plăcut surprinși, specificațiile arată foarte
bine pe hârtie. Dar, la acele specificații, placa ar trebui să ofere o
performanță mult mai mare. Deci nu uitați: frames per second, nu MHz.
-
Majoritatea driverelor care sunt scoase la apariția unui model sau
generație sunt optimizate pentru a scoate scoruri mari în benchmark-uri
(3DMark în special). Astfel, placa respectivă va scoate un scor mare în
benchmark-uri, dar scoruri mici cand este pusă față în față cu testul
suprem: jocurile. Deci sfatul meu este să vă uitați la cadrele pe
secundă scoase în jocuri, nu la miile de puncte din 3DMark.
Best-buy-uri:
până la 300 RON: Gigabyte Radeon 2400XT, PowerColor Radeon X1650 Pro 256M, Palit 8500GT 256M DDR3, Galaxy 8500GE 256M
300 RON -> 400 RON: Palit 8600GT Sonic+, Gainward Golden Sample 8600GT, Leadtek WinFast PX8600 GT TDH
400 -> 550 RON: PowerColor Radeon X1950Pro 256M, Sapphire Radeon X1950Pro, GeCube HD3850PG3 256MB
550+
RON: Sapphire Radeon HD 3850 256MB, GeCube HD3870XTG4 512 (HD3870
512MB), PowerColor Radeon X1950XT 256, Gigabyte NX88T512H-B (8800GT
512MB), Leadtek WinFast PX8800 GT TDH 512
5). Harddisk-ul.
Aceasta este, acea componentă, care se alege de obicei doar în funcție
de capacitatea de stocare pe care o are. E exact ca la plăci video, RAM
și procesoare: o mentalitate greșită. Carcacteristicile de care trebuie
să se țină cont sunt performanța (timp de acces și rate de transfer),
fiabilitatea (temperatura la care ajunge și durata medie de viață) și
capacitatea de stocare. Să le luam pe rând:
- Timpul de acces
mic se simte cel mai bine la lucrul cu fișiere mici (melodii, documente
etc.). Astfel, datele sunt accesate mai rapid. Rata de transfer e de
obicei acea caracteristică care se observă cel mai ușor și care e cea
mai importantă caracteristică a performanței. Cu cât e mai mare, cu
atât e mai utilă la transferul fișierelor de mari dimensiuni și la
prelucrarea lor (editări video/audio, rip-uri etc.). Performanța unui
hdd este influențată și de numărul platanelor și densitatea lor,
interfața de conectare, controller-ul de pe placa de bază etc. Asta
înseamnă că un hdd se va comporta diferit pe o placă de bază diferită.
-
Temperatura la care ajunge un hdd e importantă pentru că influențeaza
durata lui de viață. Este recomandată folosirea unui cooler în fața
carcasei.
- Capacitatea unui hdd trebuie să fie preferabil cât mai
mare. Minimul în ziua de astăzi e aproximativ 160-200GB. Experiența
ne-a învățat pe noi, ăștia mai vechi, cât de repede și ușor se poate
umple un hdd. Așa că nu vă gândiți că hdd-ul respectiv e prea mare, că
nu e așa. Dacă înainte aveați un hdd de 80GB, și vă luați unul de 250GB
o să ziceți că nu o să folosiți niciodată atât de mult, că doar v-ați
descurcat și cu 80. De fapt, o să fiți surprinși să aflați că peste cel
mult 6 luni, nu o să vă ajungă 250GB. Așa că luați cât mai mare, nu vă
zgârciți.
O întrebare frecventă care apare este "RAID sau fără
RAID ?". Răspunsul este în funcție de fiecare persoană și nevoile ei.
Un utilizator obișnuit nu are nevoie de avantajele date de folosirea
unei matrici. RAID 0 o să vă dea viteză mai mare, dar inutilă, că doar
nu transferați toată ziua date de pe o partiție pe alta sau de pe un
hdd pe altul. Se recomandă folosirea unei matrici RAID 0 de cei care
lucrează mult cu cantitate mare de date, și anume la grafica 3D,
editări video, randări complexe, editări audio etc. Avantajele lui RAID
0 se mai văd în multitasking, dacă te uiți la un film în timp ce
copiezi ceva, atunci va merge ceva mai bine (procesor dual-core
recomandat, binențeles). RAID 1 o să vă dea o securitate mai mare a
datelor, dar un utilizator obisnuit nu are date chiar atât de
importante încât să fie nevoit să apeleze la astfel de metode de
securizare. Dacă aveți date importante pe hdd pe care nu doriți să le
pierdeți, atunci stocați-le pe medii optice (sau pe alte medii de
stocare) și gata.
Concluzia la întrebarea de mai sus este că nu veți duce lipsa RAID-ului dacă nu îl veți avea.
Pe
piața harddisk-urilor nu există prea multă concurență. Asta pentru că
nu sunt prea mulți producători. Practic, cei mai importanți producători
de HDD-uri pentru desktop sunt Samsung, Hitachi, WD și Seagate (Maxtor
e parte din Seagate, de aceea nu e în listă). Datorită acestui fapt,
gama de produse de unde se poate alege e ceva mai mică decât la alte
părți ale PC-ului.
Best-buy-uri:
până la 300 RON:
WD1600AAJS, Samsung HD161HJ, Samsung HD200HJ, Samsung SP2504C, Samsung
HD251KJ, WD2500AAKS, WD3200AAKS, Samsung HD321KJ, WD4000AAKS, Samsung
HD403LJ
300 -> 400 RON: WD Raptor 36GB (WD360ADFD), Samsung HD501LJ, WD5000AAKS, Seagate ST3500320NS (500GB SATA II 32M)
400 -> 550 RON: WD Raptor 74GB (WD740ADFD), Hitachi 500GB SATA II
550+
RON: WD7500AAKS, Samsung HD753LJ, WD Raptor 150GB (WD1500ADFD), Samsung
HD1003UJ (1TB), Seagate ST31000340AS (1TB SATA II 32M)
6). Sursa.
Sursa este una dintre cele mai importante componente din tot sistemul.
Ea asigură alimentarea cu curent a tuturor componentelor. Importanța ei
este crucială, dar cei mai mulți dintre oameni nu-i dau atenție,
considerând-o mai degrabă un accesoriu. Tocmai de aceea sursele din
cele mai multe dintre sistemele de la noi din țară sunt noname. Ok,
deci ce căutăm la o sursă ? Păi în primul și primul rând să fie
compatibilă cu restul componentelor din sistem. Apoi trebuie ca
variația voltajelor oferite de aceasta să fie mai mică de ±5% pentru
liniile de 3.3V si 5V și mai mică de ±10% pentru linia de 12V. Asta în
condiții de încărcare maximă. Cu cât sursa ne oferă voltaje mai bune,
cu atât sistemul respectiv va fi mai stabil. Dacă e overclockat e și
mai important. Al doilea lucru la care ne uităm este eficiența. Alegeți
o sursă care are o eficiență cât mai mare. Cu cât e mai mare eficiența,
cu atât crește silențiozitatea sursei, scade factura la curent și
sistemul devine mai rece. Și, dacă tot vorbeam de silentiozitate,
căutați o sursă cu ventilatoare cât mai mari (12cm sau mai mult),
pentru că se știe că acestea au obiceiul de a fi silențioase datorită
turației mici la care se învârt. Binențeles că contează și ca
controllerul de turație al ventilatorului să fie bun pentru a obține
acea silențiozitate. Binențeles și reputația sursei respective
contează. Și la urmă, dar cel mai important este ca sursa să fie una
brand. Tot ceea ce am zis eu mai sus este explicat mai detaliat aici de
un om al naibii de priceput la așa ceva. Recomand să citiți respectivul
post cu atenție.
Best-buy-uri:
100-150 RON: Spire/Speeze Jewel 380/420, Fortron BSII 350, Sirtec 370/430, Asus A-45GA, SevenTeam ST-420BKP
150-200 RON: Antec EA 380, Fortron BSII 400, S-12 380, Antec BasiqPower BP-500P, Yesico SilentCool SC430-PS12 430W
200-250
RON: Corsair CMPSU-450VX, Fortron Blue Storm II 500, Sirtec
HPC-500-A12S, Antec EarthWatts 430/500W, Antec TruePower Trio TP3-430,
Seasonic S-12 380/430, SevenTeam ST-520PAF, Silverstone Element ST40EF,
AKASA AKP040FG7 BKEUV
250-300 RON: AKASA AKP040FG8 BKEUV 400W, Antec
EarthWatts 500W, Antec NeoHE 430 430W, Antec TruePowerTrio 550-EC,
Antec NeoHE 500, Nexus NX-8040 400W, SevenTeam ST-580/620PAF,
Silverstone ELEMENT ST50EF+, Sirtec HPC-560-A12C
>300 RON:
Corsair HX 520W/620W, Fotron Epsilon 700W/800W, Sirtec HPC-620-A88S,
Zalman ZM500-HP/ZM600-HP, Enermax EIN650AWT/EIN720AWT/EGX850EWL-DXX,
Thermaltake ToughPower 650W/700W/750W, Seasonic
M12-500/M12-600/M12-700/EnergyPlus 650W, SevenTeam
ST-600EAD/ST-750EAD/ST-500EAZ/ST-600EAZ/ST-1000EAZ, AKASA PowerGreen
AKP050FG8 500W/PowerPlus AKP550FH 550W/AKP650FH 650W
este, de obicei, acea componentă de care depinde cel mai mult
performanța în aplicații 3D. Este unul dintre cele mai dinamice
sectoare de pe piață. Diferența dintre cea mai slabă placă video și cea
mai puternică este ca de la cer la pamânt, așa că nu vă gândiți că este
totuna ce veți cumpăra. De cele mai multe ori, asta e cea mai grea
alegere de făcut într-o configurație. Alegerea plăcii video se va face
în funcție de starea pieței (e un factor mai important decât pare) și
buget.
Primele pe listă ar trebui să fie best-buy-urile. Dacă
sistemul va fi unul office, atunci o placă entry-level e mai mult decât
suficientă. Dacă ești un casual gamer fară prea mari pretenții la
capitolul gaming al PC-ului, dacă te mulțumește un framerate decent la
detalii medii, atunci o placă video mainstream e cea mai potrivită
pentru tine. De asemenea, o placă mainstream e recomandată dacă PC-ul
va fi unul de tip Home Theather și dacă vor fi rulate multe filme în
format HD pe el. Plăcile mainstream obțin cele mai bune rezultate la
redarea acestor filme și de aceea sunt recomandate într-un sistem 100%
multimedia. Plăcile video high-end sunt destinate entuziaștilor și
celor care au pretenții ridicate în materie de gaming. Cu o astfel de
placă nu ar trebui să aveți probleme la rularea oricărui joc la detalii
mari/maxime cu AA/AF activate (exceptând Crysis, binenteles).
Din
nou trebuie să atrag atenția asupra a ceea ce contează la o placă
video. Mulți consideră că cantitatea de memorie este cea care
influențează performanțele unei plăci. O cantitate mare a memoriei
video e necesară doar modelelor din clasa superioară a mainstream-ului
și celor high-end. Asta pentru că o cantitate mare se face simțită la
folosirea rezolutiilor mari și a anti-aliasing-ului (1280x1024 sau mai
mult). Degeaba avem o 7600GS cu 512MB RAM dacă placa nu va folosi nici
jumătate din RAM, tocmai pentru că ea nu va fi folosită la rezoluții
mari în jocuri, pentru că oricum nu va oferi performanțe mulțumitoare,
datorită limitării chipset-ului. Sper că am lămurit acest aspect odată
pentru totdeauna și că nu vor mai fi probleme aici.
Acum, că am
terminat cu teoria, să trecem și la practică. Alegerea unei plăci video
se va face aproximativ la fel ca a unei plăci de bază. Adică se aleg
candidații în funcție de buget și se începe citirea review-urilor pe
site-urile de specialitate și părerile posesorilor de pe forumurile de
IT. Multe publicații fac teste cu modele care au chiar peste 10
chipset-uri diferite. Cu clasamentul rezultat și cu lista de prețuri în
față, veți putea face alegerea corectă. Vreau să atrag atenția asupra a
trei aspecte:
- Nu prea contează de la ce producător e placa,
atâta vreme cât are specificații identice. Anumiți producători oferă
modele supratactate din fabrică, dar cer bani în plus pentru asta. Și
nu înțeleg de ce ar plăti cineva pentru performanța care o poate obține
singur... și gratis. În rest, diferențele sunt la conținutul pachetului
și la sticker-ul de pe placă (poate și la cooler, dar mai rar).
Majoritatea folosesc același design pentru a menține costul de
producție mic și pentru a maximiza profitul.
- Nu vă uitați la
specificații atunci când alegeți o placă, uitați-vă la performanță. Alb
pe negru. Să vă dau un exemplu: dacă ne uităm la specificațiile unei
plăci X2600XT, vom rămâne plăcut surprinși, specificațiile arată foarte
bine pe hârtie. Dar, la acele specificații, placa ar trebui să ofere o
performanță mult mai mare. Deci nu uitați: frames per second, nu MHz.
-
Majoritatea driverelor care sunt scoase la apariția unui model sau
generație sunt optimizate pentru a scoate scoruri mari în benchmark-uri
(3DMark în special). Astfel, placa respectivă va scoate un scor mare în
benchmark-uri, dar scoruri mici cand este pusă față în față cu testul
suprem: jocurile. Deci sfatul meu este să vă uitați la cadrele pe
secundă scoase în jocuri, nu la miile de puncte din 3DMark.
Best-buy-uri:
până la 300 RON: Gigabyte Radeon 2400XT, PowerColor Radeon X1650 Pro 256M, Palit 8500GT 256M DDR3, Galaxy 8500GE 256M
300 RON -> 400 RON: Palit 8600GT Sonic+, Gainward Golden Sample 8600GT, Leadtek WinFast PX8600 GT TDH
400 -> 550 RON: PowerColor Radeon X1950Pro 256M, Sapphire Radeon X1950Pro, GeCube HD3850PG3 256MB
550+
RON: Sapphire Radeon HD 3850 256MB, GeCube HD3870XTG4 512 (HD3870
512MB), PowerColor Radeon X1950XT 256, Gigabyte NX88T512H-B (8800GT
512MB), Leadtek WinFast PX8800 GT TDH 512
5). Harddisk-ul.
Aceasta este, acea componentă, care se alege de obicei doar în funcție
de capacitatea de stocare pe care o are. E exact ca la plăci video, RAM
și procesoare: o mentalitate greșită. Carcacteristicile de care trebuie
să se țină cont sunt performanța (timp de acces și rate de transfer),
fiabilitatea (temperatura la care ajunge și durata medie de viață) și
capacitatea de stocare. Să le luam pe rând:
- Timpul de acces
mic se simte cel mai bine la lucrul cu fișiere mici (melodii, documente
etc.). Astfel, datele sunt accesate mai rapid. Rata de transfer e de
obicei acea caracteristică care se observă cel mai ușor și care e cea
mai importantă caracteristică a performanței. Cu cât e mai mare, cu
atât e mai utilă la transferul fișierelor de mari dimensiuni și la
prelucrarea lor (editări video/audio, rip-uri etc.). Performanța unui
hdd este influențată și de numărul platanelor și densitatea lor,
interfața de conectare, controller-ul de pe placa de bază etc. Asta
înseamnă că un hdd se va comporta diferit pe o placă de bază diferită.
-
Temperatura la care ajunge un hdd e importantă pentru că influențeaza
durata lui de viață. Este recomandată folosirea unui cooler în fața
carcasei.
- Capacitatea unui hdd trebuie să fie preferabil cât mai
mare. Minimul în ziua de astăzi e aproximativ 160-200GB. Experiența
ne-a învățat pe noi, ăștia mai vechi, cât de repede și ușor se poate
umple un hdd. Așa că nu vă gândiți că hdd-ul respectiv e prea mare, că
nu e așa. Dacă înainte aveați un hdd de 80GB, și vă luați unul de 250GB
o să ziceți că nu o să folosiți niciodată atât de mult, că doar v-ați
descurcat și cu 80. De fapt, o să fiți surprinși să aflați că peste cel
mult 6 luni, nu o să vă ajungă 250GB. Așa că luați cât mai mare, nu vă
zgârciți.
O întrebare frecventă care apare este "RAID sau fără
RAID ?". Răspunsul este în funcție de fiecare persoană și nevoile ei.
Un utilizator obișnuit nu are nevoie de avantajele date de folosirea
unei matrici. RAID 0 o să vă dea viteză mai mare, dar inutilă, că doar
nu transferați toată ziua date de pe o partiție pe alta sau de pe un
hdd pe altul. Se recomandă folosirea unei matrici RAID 0 de cei care
lucrează mult cu cantitate mare de date, și anume la grafica 3D,
editări video, randări complexe, editări audio etc. Avantajele lui RAID
0 se mai văd în multitasking, dacă te uiți la un film în timp ce
copiezi ceva, atunci va merge ceva mai bine (procesor dual-core
recomandat, binențeles). RAID 1 o să vă dea o securitate mai mare a
datelor, dar un utilizator obisnuit nu are date chiar atât de
importante încât să fie nevoit să apeleze la astfel de metode de
securizare. Dacă aveți date importante pe hdd pe care nu doriți să le
pierdeți, atunci stocați-le pe medii optice (sau pe alte medii de
stocare) și gata.
Concluzia la întrebarea de mai sus este că nu veți duce lipsa RAID-ului dacă nu îl veți avea.
Pe
piața harddisk-urilor nu există prea multă concurență. Asta pentru că
nu sunt prea mulți producători. Practic, cei mai importanți producători
de HDD-uri pentru desktop sunt Samsung, Hitachi, WD și Seagate (Maxtor
e parte din Seagate, de aceea nu e în listă). Datorită acestui fapt,
gama de produse de unde se poate alege e ceva mai mică decât la alte
părți ale PC-ului.
Best-buy-uri:
până la 300 RON:
WD1600AAJS, Samsung HD161HJ, Samsung HD200HJ, Samsung SP2504C, Samsung
HD251KJ, WD2500AAKS, WD3200AAKS, Samsung HD321KJ, WD4000AAKS, Samsung
HD403LJ
300 -> 400 RON: WD Raptor 36GB (WD360ADFD), Samsung HD501LJ, WD5000AAKS, Seagate ST3500320NS (500GB SATA II 32M)
400 -> 550 RON: WD Raptor 74GB (WD740ADFD), Hitachi 500GB SATA II
550+
RON: WD7500AAKS, Samsung HD753LJ, WD Raptor 150GB (WD1500ADFD), Samsung
HD1003UJ (1TB), Seagate ST31000340AS (1TB SATA II 32M)
6). Sursa.
Sursa este una dintre cele mai importante componente din tot sistemul.
Ea asigură alimentarea cu curent a tuturor componentelor. Importanța ei
este crucială, dar cei mai mulți dintre oameni nu-i dau atenție,
considerând-o mai degrabă un accesoriu. Tocmai de aceea sursele din
cele mai multe dintre sistemele de la noi din țară sunt noname. Ok,
deci ce căutăm la o sursă ? Păi în primul și primul rând să fie
compatibilă cu restul componentelor din sistem. Apoi trebuie ca
variația voltajelor oferite de aceasta să fie mai mică de ±5% pentru
liniile de 3.3V si 5V și mai mică de ±10% pentru linia de 12V. Asta în
condiții de încărcare maximă. Cu cât sursa ne oferă voltaje mai bune,
cu atât sistemul respectiv va fi mai stabil. Dacă e overclockat e și
mai important. Al doilea lucru la care ne uităm este eficiența. Alegeți
o sursă care are o eficiență cât mai mare. Cu cât e mai mare eficiența,
cu atât crește silențiozitatea sursei, scade factura la curent și
sistemul devine mai rece. Și, dacă tot vorbeam de silentiozitate,
căutați o sursă cu ventilatoare cât mai mari (12cm sau mai mult),
pentru că se știe că acestea au obiceiul de a fi silențioase datorită
turației mici la care se învârt. Binențeles că contează și ca
controllerul de turație al ventilatorului să fie bun pentru a obține
acea silențiozitate. Binențeles și reputația sursei respective
contează. Și la urmă, dar cel mai important este ca sursa să fie una
brand. Tot ceea ce am zis eu mai sus este explicat mai detaliat aici de
un om al naibii de priceput la așa ceva. Recomand să citiți respectivul
post cu atenție.
Best-buy-uri:
100-150 RON: Spire/Speeze Jewel 380/420, Fortron BSII 350, Sirtec 370/430, Asus A-45GA, SevenTeam ST-420BKP
150-200 RON: Antec EA 380, Fortron BSII 400, S-12 380, Antec BasiqPower BP-500P, Yesico SilentCool SC430-PS12 430W
200-250
RON: Corsair CMPSU-450VX, Fortron Blue Storm II 500, Sirtec
HPC-500-A12S, Antec EarthWatts 430/500W, Antec TruePower Trio TP3-430,
Seasonic S-12 380/430, SevenTeam ST-520PAF, Silverstone Element ST40EF,
AKASA AKP040FG7 BKEUV
250-300 RON: AKASA AKP040FG8 BKEUV 400W, Antec
EarthWatts 500W, Antec NeoHE 430 430W, Antec TruePowerTrio 550-EC,
Antec NeoHE 500, Nexus NX-8040 400W, SevenTeam ST-580/620PAF,
Silverstone ELEMENT ST50EF+, Sirtec HPC-560-A12C
>300 RON:
Corsair HX 520W/620W, Fotron Epsilon 700W/800W, Sirtec HPC-620-A88S,
Zalman ZM500-HP/ZM600-HP, Enermax EIN650AWT/EIN720AWT/EGX850EWL-DXX,
Thermaltake ToughPower 650W/700W/750W, Seasonic
M12-500/M12-600/M12-700/EnergyPlus 650W, SevenTeam
ST-600EAD/ST-750EAD/ST-500EAZ/ST-600EAZ/ST-1000EAZ, AKASA PowerGreen
AKP050FG8 500W/PowerPlus AKP550FH 550W/AKP650FH 650W

diana- Moderator


Number of posts: 99
Age: 22
Location: Romania
Warnings::



Points: 21
Registration date: 2008-01-01
7). Carcasa. Carcasa găzduiește
(aproape) toate componentele computerului. Asta înseamnă că de carcasă
depinde în mare parte impresia lăsată de sistem la prima vedere,
răcirea componentelor și protejarea lor de factori externi dăunători
(inclusiv pumnii).
Din păcate nu i se acordă atâta atenție pe
cât ar merita. Rezultatul: aproape niciodată nu o vedem pe lista cu
cumpărături. Alegerea carcasei este ceva foarte subiectiv, gusturile
cuiva și implicit, alegerea care o va face, nu pot fi contestate. Voi
da totuși câteva sfaturi, pentru toată lumea: Alegerea trebuie făcuta
în funcție de pretenții și necesități. Adică unii oameni preferă o
răcire foarte bună, alții preferă silențiozitate ridicată, pentru alții
aspectul și designul sunt cele mai importante și pentru unii contează
cel mai mult construcția interioară. Din nou contează mult echilibrul
între caracteristici. Deci nu luați o carcasa cu răcire 0 doar pentru
ca sistemul să fie dead-silent. Concentrați-vă pe ce e mai important,
dar nu neglijați celelalte aspecte. De exemplu: e foarte grav dacă nu
se insistă pe răcire în cazul în care se merge pe componente mari
consumatoare de curent și generatoare de căldură (cum ar fi plăci video
high-end, procesoare overclock-ate, hdd-uri cu platane care se învârt
la 10.000 de rpm, etc.), răcirea acestor componente e crucială dacă
vreți să supraviețuiască până la upgrade.
Alte aspecte care
contează la o carcasă: dimensiune, dimensiunea și numărul
ventilatoarelor acceptate (preferabil cât mai multe de 120mm),
air-duct-uri, filtre de praf, panou placă de bază detașabil, material /
materiale construcție, porturi frontale, greutate, noise damping,
sistemul de prindere al plăcilor de extensie, folosirea de șuruburi
speciale pentru a reduce zgomotul și / sau vibratiile emise de
componente (în special hdd-uri). And last but not least: prețul. Cred
că pentru noi, românii, asta e cel mai important. De obicei, prețul
carcasei ar trebui să fie maxim între 10 și 15 de procente din prețul
total al sistemului. Deci, pentru un sistem de 3500RON, carcasa trebuie
să aibă prețul maxim
cuprins între 350 și 500 RON. Binențeles, există și excepții: cei care
pun mare accent pe aspectul sistemului s-ar putea să aloce o sumă mai
mare pentru carcasă.
Bestbuy-uri:
pana la 150 RON: (in segmentul asta de pret puteti lua orice bucata de tabla care o puteti gasi)
150
-> 300 RON: AKASA AK-ZEN-01 BK, Antec NSK4000, Antec SLK3000B (asta
daca o mai gasiti pe undeva), APlus XClio 2, Antec NSK6000, Recom
Zenith, Nexus Caterpillar, Thermaltake Soprano
300 -> 450 RON: Antec SOLO, Antec Nine Hundred, APlus CS Twin Engine
peste 450 RON: Antec P182, Thermaltake Shark, Antec P190
. Monitorul.
Atunci când ne construim un computer relativ puternic pentru jocuri, o
să avem componente puternice care vor permite rularea jocurilor sau a
aplicațiilor la o calitate a imaginii bună. Însă, degeaba placa video
transmite ca semnal o imagine excelentă calitativ dacă, atunci când
ajunge în monitor, ea se strică și ajunge la ochi ca un fel de plăcintă
prost colorata și ilizibilă. Monitorul e printre puținele componente
ale unui calculator cu care interacționăm. Proasta calitate a imaginii
monitorului duce la o interacțiune foarte neplăcută cu PC-ul și astfel
se creează disconfortul utilizării respectivului PC. Suntem
aici pentru a preveni astfel de situații. Keep reading...
Componentele
unui calculator se împart în două categorii: interacționabile și
neinteracționabile. Componentele cu care interacționăm zi-de-zi sunt
monitorul, perifericele (tastatură, mouse, boxe, webcam etc.) și
carcasa. Cele cu care nu interacționăm direct sunt restul (placa de
baza, hdd, procesor etc.).
Fiecare om este diferit de
ceilalți, nu există doi oameni la fel. Asta înseamnă că, dacă luăm doi
oameni diferiți, sunt 100% șanse ca aceștia să aibă preferințe
diferite, ca simțurile lor să fie sensibile la alți factori. Dar mai
mult decât orice: sunt 100% șanse ca ei să aibă păreri total diferite
despre cum ar trebui să interacționeze omul cu PC-ul și cum ar trebui
să arate sau să aibă funcționalitatea o anumită componentă.
Tocmai
de aceea, alegerea componentelor din gama celor cu care interacționăm
este o alegere 100% subiectivă, spre deosebire de restul componentelor,
a căror calitate/performanță e scrisă negru pe alb și nu poate fi
schimbată de părerea cuiva. De aceea suntem subiectivi atunci când
alegem sau vorbim despre un monitor, carcasă sau perifericele PC-ului.
Mai
întâi vreau să recomand să nu includeți nici un monitor CRT pe lista cu
candidați, ci doar monitoare LCD (CRT-urile sunt recomandate doar la
prelucrari grafice). LCD-urile cu matrice TN nu au calitatea imaginii
la fel de ridicată ca a unui CRT. Însă acest dezavantaj nu este de fapt
un dezavantaj atât de mare, calitatea imaginii la un TN fiind mai mult
decât suficientă pentru activitățile de fiecare zi (incluzând lucrul cu
documente, jocuri, filme, Internet etc.). LCD-urile cu matrice MVA sau
PVA au o calitate a imaginii superioară, precum și unghiuri de
vizibilitate mai mari. Însă prețul acestora e mai mare decât la cele cu
matrice TN, acesta fiind motivul pentru care TN-urile au invadat piața.
Dar avantajele nu pot fi trecute cu vederea: un monitor LCD
consumă mult mai putin decât unul CRT la aceeași dimensiune a
ecranului, este cu mult mai mic și ocupă mai puțin spațiu, are un
design elegant și modern și, nu în ultimul rând, nivelul radiațiilor
este cu mult mai mic decât la CRT-uri (pana la 10 (!) ori), astfel
protejându-vă ochii și sănătatea.
Pentru început se procedează
ca la toate celelalte componente, și anume se creeaza o listă cu
posibili candidați în funcție de buget. Apoi se va trece la citirea
câtorva review-uri pe Internet. Însă asta se va face doar orientativ și
pentru a face primul val de eliminări de pe listă (adică modelele care
NU AU NICI O ȘANSĂ să fie cumpărate). Urmează un pas mai important, și
anume căutarea de păreri ale posesorilor pe forumuri etc. Un posesor
poate fi, de asemenea, subiectiv, dar măcar îți dă o mai bună părere
decât un review făcut pentru a favoriza o anumită marcă/model.
Următorul
pas este să mergi la magazin(e) sau la prieteni/cunoștințe (care au
respectivul(ele) model(e)) și să îl vezi personal. Este foarte
importantă asta, pentru că monitorul trebuie să fie pe placul tău, nu
pe al altuia. Uită-te la design, culori, contrast, luminozitate,
eventual și dotări.
Problema cea mai frecventă, dar și cea mai
urâtă, este problema pixelilor morți. E o problema destul de
supărătoare dacă e prezentă. Fiecare producător are propria politica de
schimbare a monitorului în cazul unor (sub)pixeli morți. Mai multe
detalii despre pixelii și subpixelii morți și despre politica fiecărui
producator cu privire la aceștia o puteți găsi aici. Nu știu cât sunt
de actualitate acele informații, dar e un bun punct de plecare pentru a
vă face o idee.
Un ultim aspect pe care aș vrea să-l acopăr sunt
specificațiile. În nici un caz nu trebuie ales un monitor după
specificații. Timpul de răspuns este, de obicei, irelevant. Asta pentru
că ochiul uman nu percepe (teoretic) diferența între două valori sub
40ms. Practic, sunt oameni care percep diferența. Dar, cum majoritatea
timpilor de răspuns întâlniți la monitoarele actuale sunt sub 12ms,
diferența este total irelevantă.
Unii producători măsoară timpul de
răspuns B2W (Black To White) în timp ce alții îl măsoară între două
nuanțe de gri diferite: G2G (Gray to Gray). De multe ori nu se
specifică care metodă de măsurare a fost folosită, deci din nou putem
avea o situație când două monitoare nu se pot compara corect.
Aveți în vedere toate aceste aspecte când vă faceți lista cu potențialele monitoare.
Pentru
ca Conrad_QS a facut un ghid absolut superb despre achizitionarea unui
monitor LCD, va sugerez sa-l cititi si pe acesta pentru acoperirea
tuturor aspectelor posibile cand vine vorba de asa ceva. Link: http://www.xtrempc.ro/forum/viewtopic.php?f=75&t=66988
9). Magazinele. Acum, că ne-am hotărât ce o să luăm, trebuie să ne gândim și de unde luăm.
Primul
pas este să găsim magazinele care comercializează respectivul produs.
Putem face asta intrând pe price.ro sau pe compari.ro și căutarea
produsului respectiv. Secretul este combinarea perfectă între calitatea
serviciilor oferite de respectivul magazin și prețul componentei
respective. Nu o să cumperi de la magazinul care are cel mai mic preț
dacă acel magazin e recunoscut pentru proasta calitate a serviciilor
(în special cele de garanție). Câteva exemple de magazine mai
importante pe care e preferabil să le evitați: Emag, PCGarage, UltraPro
Computers, Depozitul de Calculatoare /*\. Magazinele de la care nu cred
că o sa regretați dacă luați de acolo: ITDirect, PC-Coolers, Senorg,
ShopIT si Intend. Nu exclud să existe și alte magazine bune, dar la
astea am confirmarea (persoanală sau nu) că sunt în regulă.
Personal
sunt un susținător al cumpărării online, taxele de transport fiind cu
mult mai mici decât dacă te-ai deplasa personal până acolo (în caz că
magazinul nu are reprezentant în orașul tău).
/*\
= Dacă vreunul dintre reprezentanții acestor magazine au ceva împotrivă
pentru că le-am menționat numele acolo și că le-am făcut publicititate
negativă, atunci le recomand să-mi dea un PM și le spun eu clar de ce
sunt pe lista aceasta. De asemenea, vreau să le amintesc că și-au săpat
singuri groapa, neștiind să-și mulțumească clienții. Ar cam fi timpul
să vă treziți și voi și să înțelegeți că nu astea sunt serviciile care
trebuie oferite în UE... în 2007. Vă mulțumesc pentru înțelegere și
scuze pentru offtopic.
10). Configurații.
Pentru cei care sunt nehotărâți ce să cumpere, am creat câteva
configurații în diferite categorii de preț. Configurațiile se vor a fi
unele obișnuite, pentru viața de zi cu zi. Sunt sigur că veți fi
mulțumiți de sistem în cazul în care luați unul dintre cele următoare.
Sistemele vor fi configurate fără periferice, monitor etc, doar carcasa
și componentele din ea.
PS: Prețurile sunt cele disponibile pe
site-urile magazinelor ShopIT și MediaDot la data de 19 decembrie 2007.
Datorită faptului că prețurile se schimbă foarte des, nu sunt
responsabil dacă, la achiziționarea acestor configurații, veți constata
că prețurile specificate aici nu corespund celor reale. Vă sugerez să
verificați prețul fiecărei configurații pe site înainte să vă deplasați
la magazin pentru achiziție. Vă mulțumesc pentru înțelegere.
Buget: 1500 RON
Placa de baza: ABIT AN52
Procesor: AMD Athlon64 X2 4200+ Windsor
RAM: A-Data Vitesta DDR2 800+ Extreme 1GB Dual Kit
Placa video: Leadtek WinFast PX8600 GT TDH
HDD: Samsung HD250HJ
Sursa: Sirtec HPC-430-P12S
Carcasa: Antec NSK4000
DVD+/-R/RW: Samsung SH-S203N
Buget: 2000 RON
Placa de baza: Gigabyte P35-DS3L
Procesor: Intel Core 2 Duo E2180
RAM: A-Data Vitesta DDR2 800+ Extreme 2GB Dual Kit
Placa video: GeCube HD3850PG3 256 (HD 3850, 256MB)
HDD: Western Digital WD3200AAKS
Sursa: Fotron BlueStorm II 400W
Carcasa: Antec NSK6000
DVD+/- R/RW: Samsung SH-S203N
Buget: 2500 RON
Placa de baza: Gigabyte P35-DS3
Procesor: Intel Core 2 Duo E4400
RAM: A-Data Vitesta DDR2 800+ Extreme 2GB Dual Kit
Placa video: GeCube HD3850PG3 256 (HD 3850, 256MB)
HDD: 2 x Samsung HD321KJ
Sursa: Corsair CMPSU-450VX
Carcasa: APlus XClio 2
DVD+/- R/RW: Samsung SH-S203N
Buget: 3000 RON
Placa de baza: Gigabyte P35-DS3R
Procesor: Intel Core 2 Duo E6550
RAM: GeIL Ultra 2x1GB DC DDR2-800 4-4-4
Placa video: GIGABYTE NX88T512H-B (8800GT)
HDD: 2 x Samsung HD403LJ
Sursa: Fotron BlueStorm II 500W
Carcasa: APlus XClio 2
DVD+/- R/RW: Samsung SH-S203N
Cooler: Scythe Andy Sammurai Master
Buget: 3500 RON
Placa de baza: DFI Infinity Blood Iron P35-T2RL
Procesor: Intel Core 2 Duo E6750
RAM: A-Data Vitesta DDR2-800+ Extreme 2GB Dual Kit
Placa video: Gigabyte NX88S512H-B (G92GTS)
HDD: 2 x Western Digital WD3200AAKS
Sursa: Corsair CMPSU-550VX
Carcasa: Recom Zenith
DVD +/- R/RW: Samsung SH-S203N
Cooler: Scythe Andy Sammurai Master
Buget: 4500 RON
Placa de baza: DFI Infinity Blood Iron P35-T2RL
Procesor: Intel Core 2 Quad Q6600
RAM: Corsair TWIN2X2048-6400C4DHX
Placa video: Gigabyte NX88S512H-B (G92GTS)
HDD: 2 x Western Digital WD5000AAKS
Sursa: Corsair CMPSU-550VX
Carcasa: Thermaltake Shark
DVD +/- R/RW: Samsung SH-S203N
Cooler: Zalman CNPS9700LED
(aproape) toate componentele computerului. Asta înseamnă că de carcasă
depinde în mare parte impresia lăsată de sistem la prima vedere,
răcirea componentelor și protejarea lor de factori externi dăunători
(inclusiv pumnii).
Din păcate nu i se acordă atâta atenție pe
cât ar merita. Rezultatul: aproape niciodată nu o vedem pe lista cu
cumpărături. Alegerea carcasei este ceva foarte subiectiv, gusturile
cuiva și implicit, alegerea care o va face, nu pot fi contestate. Voi
da totuși câteva sfaturi, pentru toată lumea: Alegerea trebuie făcuta
în funcție de pretenții și necesități. Adică unii oameni preferă o
răcire foarte bună, alții preferă silențiozitate ridicată, pentru alții
aspectul și designul sunt cele mai importante și pentru unii contează
cel mai mult construcția interioară. Din nou contează mult echilibrul
între caracteristici. Deci nu luați o carcasa cu răcire 0 doar pentru
ca sistemul să fie dead-silent. Concentrați-vă pe ce e mai important,
dar nu neglijați celelalte aspecte. De exemplu: e foarte grav dacă nu
se insistă pe răcire în cazul în care se merge pe componente mari
consumatoare de curent și generatoare de căldură (cum ar fi plăci video
high-end, procesoare overclock-ate, hdd-uri cu platane care se învârt
la 10.000 de rpm, etc.), răcirea acestor componente e crucială dacă
vreți să supraviețuiască până la upgrade.
Alte aspecte care
contează la o carcasă: dimensiune, dimensiunea și numărul
ventilatoarelor acceptate (preferabil cât mai multe de 120mm),
air-duct-uri, filtre de praf, panou placă de bază detașabil, material /
materiale construcție, porturi frontale, greutate, noise damping,
sistemul de prindere al plăcilor de extensie, folosirea de șuruburi
speciale pentru a reduce zgomotul și / sau vibratiile emise de
componente (în special hdd-uri). And last but not least: prețul. Cred
că pentru noi, românii, asta e cel mai important. De obicei, prețul
carcasei ar trebui să fie maxim între 10 și 15 de procente din prețul
total al sistemului. Deci, pentru un sistem de 3500RON, carcasa trebuie
să aibă prețul maxim
cuprins între 350 și 500 RON. Binențeles, există și excepții: cei care
pun mare accent pe aspectul sistemului s-ar putea să aloce o sumă mai
mare pentru carcasă.
Bestbuy-uri:
pana la 150 RON:
150
-> 300 RON: AKASA AK-ZEN-01 BK, Antec NSK4000, Antec SLK3000B (asta
daca o mai gasiti pe undeva), APlus XClio 2, Antec NSK6000, Recom
Zenith, Nexus Caterpillar, Thermaltake Soprano
300 -> 450 RON: Antec SOLO, Antec Nine Hundred, APlus CS Twin Engine
peste 450 RON: Antec P182, Thermaltake Shark, Antec P190
Atunci când ne construim un computer relativ puternic pentru jocuri, o
să avem componente puternice care vor permite rularea jocurilor sau a
aplicațiilor la o calitate a imaginii bună. Însă, degeaba placa video
transmite ca semnal o imagine excelentă calitativ dacă, atunci când
ajunge în monitor, ea se strică și ajunge la ochi ca un fel de plăcintă
prost colorata și ilizibilă. Monitorul e printre puținele componente
ale unui calculator cu care interacționăm. Proasta calitate a imaginii
monitorului duce la o interacțiune foarte neplăcută cu PC-ul și astfel
se creează disconfortul utilizării respectivului PC. Suntem
aici pentru a preveni astfel de situații. Keep reading...
Componentele
unui calculator se împart în două categorii: interacționabile și
neinteracționabile. Componentele cu care interacționăm zi-de-zi sunt
monitorul, perifericele (tastatură, mouse, boxe, webcam etc.) și
carcasa. Cele cu care nu interacționăm direct sunt restul (placa de
baza, hdd, procesor etc.).
Fiecare om este diferit de
ceilalți, nu există doi oameni la fel. Asta înseamnă că, dacă luăm doi
oameni diferiți, sunt 100% șanse ca aceștia să aibă preferințe
diferite, ca simțurile lor să fie sensibile la alți factori. Dar mai
mult decât orice: sunt 100% șanse ca ei să aibă păreri total diferite
despre cum ar trebui să interacționeze omul cu PC-ul și cum ar trebui
să arate sau să aibă funcționalitatea o anumită componentă.
Tocmai
de aceea, alegerea componentelor din gama celor cu care interacționăm
este o alegere 100% subiectivă, spre deosebire de restul componentelor,
a căror calitate/performanță e scrisă negru pe alb și nu poate fi
schimbată de părerea cuiva. De aceea suntem subiectivi atunci când
alegem sau vorbim despre un monitor, carcasă sau perifericele PC-ului.
Mai
întâi vreau să recomand să nu includeți nici un monitor CRT pe lista cu
candidați, ci doar monitoare LCD (CRT-urile sunt recomandate doar la
prelucrari grafice). LCD-urile cu matrice TN nu au calitatea imaginii
la fel de ridicată ca a unui CRT. Însă acest dezavantaj nu este de fapt
un dezavantaj atât de mare, calitatea imaginii la un TN fiind mai mult
decât suficientă pentru activitățile de fiecare zi (incluzând lucrul cu
documente, jocuri, filme, Internet etc.). LCD-urile cu matrice MVA sau
PVA au o calitate a imaginii superioară, precum și unghiuri de
vizibilitate mai mari. Însă prețul acestora e mai mare decât la cele cu
matrice TN, acesta fiind motivul pentru care TN-urile au invadat piața.
Dar avantajele nu pot fi trecute cu vederea: un monitor LCD
consumă mult mai putin decât unul CRT la aceeași dimensiune a
ecranului, este cu mult mai mic și ocupă mai puțin spațiu, are un
design elegant și modern și, nu în ultimul rând, nivelul radiațiilor
este cu mult mai mic decât la CRT-uri (pana la 10 (!) ori), astfel
protejându-vă ochii și sănătatea.
Pentru început se procedează
ca la toate celelalte componente, și anume se creeaza o listă cu
posibili candidați în funcție de buget. Apoi se va trece la citirea
câtorva review-uri pe Internet. Însă asta se va face doar orientativ și
pentru a face primul val de eliminări de pe listă (adică modelele care
NU AU NICI O ȘANSĂ să fie cumpărate). Urmează un pas mai important, și
anume căutarea de păreri ale posesorilor pe forumuri etc. Un posesor
poate fi, de asemenea, subiectiv, dar măcar îți dă o mai bună părere
decât un review făcut pentru a favoriza o anumită marcă/model.
Următorul
pas este să mergi la magazin(e) sau la prieteni/cunoștințe (care au
respectivul(ele) model(e)) și să îl vezi personal. Este foarte
importantă asta, pentru că monitorul trebuie să fie pe placul tău, nu
pe al altuia. Uită-te la design, culori, contrast, luminozitate,
eventual și dotări.
Problema cea mai frecventă, dar și cea mai
urâtă, este problema pixelilor morți. E o problema destul de
supărătoare dacă e prezentă. Fiecare producător are propria politica de
schimbare a monitorului în cazul unor (sub)pixeli morți. Mai multe
detalii despre pixelii și subpixelii morți și despre politica fiecărui
producator cu privire la aceștia o puteți găsi aici. Nu știu cât sunt
de actualitate acele informații, dar e un bun punct de plecare pentru a
vă face o idee.
Un ultim aspect pe care aș vrea să-l acopăr sunt
specificațiile. În nici un caz nu trebuie ales un monitor după
specificații. Timpul de răspuns este, de obicei, irelevant. Asta pentru
că ochiul uman nu percepe (teoretic) diferența între două valori sub
40ms. Practic, sunt oameni care percep diferența. Dar, cum majoritatea
timpilor de răspuns întâlniți la monitoarele actuale sunt sub 12ms,
diferența este total irelevantă.
Unii producători măsoară timpul de
răspuns B2W (Black To White) în timp ce alții îl măsoară între două
nuanțe de gri diferite: G2G (Gray to Gray). De multe ori nu se
specifică care metodă de măsurare a fost folosită, deci din nou putem
avea o situație când două monitoare nu se pot compara corect.
Aveți în vedere toate aceste aspecte când vă faceți lista cu potențialele monitoare.
Pentru
ca Conrad_QS a facut un ghid absolut superb despre achizitionarea unui
monitor LCD, va sugerez sa-l cititi si pe acesta pentru acoperirea
tuturor aspectelor posibile cand vine vorba de asa ceva. Link: http://www.xtrempc.ro/forum/viewtopic.php?f=75&t=66988
9). Magazinele. Acum, că ne-am hotărât ce o să luăm, trebuie să ne gândim și de unde luăm.
Primul
pas este să găsim magazinele care comercializează respectivul produs.
Putem face asta intrând pe price.ro sau pe compari.ro și căutarea
produsului respectiv. Secretul este combinarea perfectă între calitatea
serviciilor oferite de respectivul magazin și prețul componentei
respective. Nu o să cumperi de la magazinul care are cel mai mic preț
dacă acel magazin e recunoscut pentru proasta calitate a serviciilor
(în special cele de garanție). Câteva exemple de magazine mai
importante pe care e preferabil să le evitați: Emag, PCGarage, UltraPro
Computers, Depozitul de Calculatoare /*\. Magazinele de la care nu cred
că o sa regretați dacă luați de acolo: ITDirect, PC-Coolers, Senorg,
ShopIT si Intend. Nu exclud să existe și alte magazine bune, dar la
astea am confirmarea (persoanală sau nu) că sunt în regulă.
Personal
sunt un susținător al cumpărării online, taxele de transport fiind cu
mult mai mici decât dacă te-ai deplasa personal până acolo (în caz că
magazinul nu are reprezentant în orașul tău).
/*\
= Dacă vreunul dintre reprezentanții acestor magazine au ceva împotrivă
pentru că le-am menționat numele acolo și că le-am făcut publicititate
negativă, atunci le recomand să-mi dea un PM și le spun eu clar de ce
sunt pe lista aceasta. De asemenea, vreau să le amintesc că și-au săpat
singuri groapa, neștiind să-și mulțumească clienții. Ar cam fi timpul
să vă treziți și voi și să înțelegeți că nu astea sunt serviciile care
trebuie oferite în UE... în 2007. Vă mulțumesc pentru înțelegere și
scuze pentru offtopic.
10). Configurații.
Pentru cei care sunt nehotărâți ce să cumpere, am creat câteva
configurații în diferite categorii de preț. Configurațiile se vor a fi
unele obișnuite, pentru viața de zi cu zi. Sunt sigur că veți fi
mulțumiți de sistem în cazul în care luați unul dintre cele următoare.
Sistemele vor fi configurate fără periferice, monitor etc, doar carcasa
și componentele din ea.
PS: Prețurile sunt cele disponibile pe
site-urile magazinelor ShopIT și MediaDot la data de 19 decembrie 2007.
Datorită faptului că prețurile se schimbă foarte des, nu sunt
responsabil dacă, la achiziționarea acestor configurații, veți constata
că prețurile specificate aici nu corespund celor reale. Vă sugerez să
verificați prețul fiecărei configurații pe site înainte să vă deplasați
la magazin pentru achiziție. Vă mulțumesc pentru înțelegere.
Buget: 1500 RON
Placa de baza: ABIT AN52
Procesor: AMD Athlon64 X2 4200+ Windsor
RAM: A-Data Vitesta DDR2 800+ Extreme 1GB Dual Kit
Placa video: Leadtek WinFast PX8600 GT TDH
HDD: Samsung HD250HJ
Sursa: Sirtec HPC-430-P12S
Carcasa: Antec NSK4000
DVD+/-R/RW: Samsung SH-S203N
Buget: 2000 RON
Placa de baza: Gigabyte P35-DS3L
Procesor: Intel Core 2 Duo E2180
RAM: A-Data Vitesta DDR2 800+ Extreme 2GB Dual Kit
Placa video: GeCube HD3850PG3 256 (HD 3850, 256MB)
HDD: Western Digital WD3200AAKS
Sursa: Fotron BlueStorm II 400W
Carcasa: Antec NSK6000
DVD+/- R/RW: Samsung SH-S203N
Buget: 2500 RON
Placa de baza: Gigabyte P35-DS3
Procesor: Intel Core 2 Duo E4400
RAM: A-Data Vitesta DDR2 800+ Extreme 2GB Dual Kit
Placa video: GeCube HD3850PG3 256 (HD 3850, 256MB)
HDD: 2 x Samsung HD321KJ
Sursa: Corsair CMPSU-450VX
Carcasa: APlus XClio 2
DVD+/- R/RW: Samsung SH-S203N
Buget: 3000 RON
Placa de baza: Gigabyte P35-DS3R
Procesor: Intel Core 2 Duo E6550
RAM: GeIL Ultra 2x1GB DC DDR2-800 4-4-4
Placa video: GIGABYTE NX88T512H-B (8800GT)
HDD: 2 x Samsung HD403LJ
Sursa: Fotron BlueStorm II 500W
Carcasa: APlus XClio 2
DVD+/- R/RW: Samsung SH-S203N
Cooler: Scythe Andy Sammurai Master
Buget: 3500 RON
Placa de baza: DFI Infinity Blood Iron P35-T2RL
Procesor: Intel Core 2 Duo E6750
RAM: A-Data Vitesta DDR2-800+ Extreme 2GB Dual Kit
Placa video: Gigabyte NX88S512H-B (G92GTS)
HDD: 2 x Western Digital WD3200AAKS
Sursa: Corsair CMPSU-550VX
Carcasa: Recom Zenith
DVD +/- R/RW: Samsung SH-S203N
Cooler: Scythe Andy Sammurai Master
Buget: 4500 RON
Placa de baza: DFI Infinity Blood Iron P35-T2RL
Procesor: Intel Core 2 Quad Q6600
RAM: Corsair TWIN2X2048-6400C4DHX
Placa video: Gigabyte NX88S512H-B (G92GTS)
HDD: 2 x Western Digital WD5000AAKS
Sursa: Corsair CMPSU-550VX
Carcasa: Thermaltake Shark
DVD +/- R/RW: Samsung SH-S203N
Cooler: Zalman CNPS9700LED

diana- Moderator


Number of posts: 99
Age: 22
Location: Romania
Warnings::



Points: 21
Registration date: 2008-01-01
Asamblarea
Pentru cei
mai mulți dintre voi, asamblarea unui PC este ceva atât de comun și de
ușor de făcut ca legatul șireturilor sau simplul clic al unui mouse.
Totuși, acest tutorial este pentru cei care nu prea știu să facă o
configurație. Și îmi pot imagina că cei mai mulți dintre aceștia știu
să asambleze un PC. Totuși, vor găsi multe sfaturi și tip-uri pe care
cu siguranță nu le știau. Credeți-mă că cunosc faptul că voi știți deja
și în somn lucrurile astea. Dar vroiam să fie clarificate de la cap la
coada odată pentru totdeauna.
Alegerea Socket-ului, citirea de
review-uri, sfaturi, alegerea magazinului de unde să cumperi
componentele și cumpărarea lor efectivă. Toate astea ar trebui să
dureze cel puțin 2 zile, dar ajung să dureze 2 sau chiar 3 săptămâni.
În momentul în care ai toate cutiile cu componente puse gramadă în
vreun colț al casei, ești absolut nerăbdător să asamblezi PC-ul și să
vezi ce e de capul lui. Asamblarea nu ar trebui să dureze mai mult de 2
ore, chiar și pentru cei mai neexperimentați dintre oameni. De obicei,
citirea acestui tutorial durează mai mult decât punerea tuturor
componentelor cap-la-cap.
În unele locuri am scris în paranteză
"(poza x)" unde x ia o valoare anume. Dați clic pentru a vedea poza
respectivă. Recomand începătorilor să citească această secțiune cu
pozele în față.
Cele mai neplăcute probleme care pot apărea
sunt: descărcarea de energie electrostatică, căderea componentelor pe
jos, strângerea prea puternică a șuruburilor și zgârierea PCB-urilor și
a circuitelor de pe acestea. Tocmai de aceea, pentru a preveni astfel
de incidente neplăcute, e bine să vă luați niște măsuri de precauție:
împotriva
energiei electrostatice se poate acționa foarte simplu chiar: atingeți
din când în când un conducător de electricitate care e conectat la sol.
Astfel veți descărca energia electrostatică din corp. Trebuie să faceți
asta cu atât mai des cu cât mediul în care lucrați este mai uscat,
pentru că acolo apare cel mai repede încărcarea cu astfel de energie.
pentru
a preveni căderea (și implicit deteriorarea sau distrugerea)
componentelor de pe masa unde efectuați asamblarea trebuie avute în
vedere următoarelele precauții: lucrați cât mai în centrul mesei iar
masa să fie preferabil nu foarte înaltă. De asemenea, cel mai
recomandat este să lăsați componentele în ambalajul lor până în
momentul în care trebuie montate.
încercați pe cât posibil să
găsiți un bun raport al strângerii șuruburilor. Nu este sub nici o
formă recomandat să strângeți șuruburile excesiv, asta putând cauza
ruperea PCB-ului și / sau deteriorarea celorlalte componente. Am
întâlnit mulți oameni care strângeau cu mare forță șuruburile, în
special la HDD-uri și la unitățile optice. Niciodata nu am înțeles de
ce, doar nu cad de acolo singure. Un șurub trebuie strâns doar atât cât
să nu permită miscarea componentei respective în mai multe poziții.
umblați
cu șurubelnita foarte atent pentru a nu zgâria PCB-ul sau alte
componente. E nevoie de doar puțină neatenție pentru a rupe un
condensator, a zgâria un circuit sau a disloca un slot de extensie.
Foarte mare atenție să aveți. Concentrați-vă pe asamblare și nu vă
gândiți la floricelele de primăvară sau cât de bine miroase mâncarea
care e tocmai preparată în bucătărie.
Să trecem la asamblarea fiecărei componente în parte:
1). Placa de baza.
Carcasa este dotată cu mai multe găuri decât necesar. Asta pentru a
suporta cât mai multe formate. Primul pas este de a identifica găurile
pentru șuruburi pe placa de bază și de a găsi corespondențele lor pe
panoul carcasei, exact ca in poza de mai jos:

Apoi trebuie (neapărat) montate distanțierele dintre placa de bază și panoul carcasei:

Acest
pas este absolut obligatoriu, pentru a păstra distanța între placa de
baza și carcasă. Dacă nu se montează aceste distanțiere, șansele unui
scurt-circuit cresc până aproape de 100%.
Urmează îndepărtarea
panoului porturilor care vine odată cu carcasa și montarea celui din
pachetul plăcii de bază. Asta pentru că majoritatea plăcilor de bază
folosesc
un format și o aranjare proprie a porturilor. Asigurați-vă că panoul
respectiv este bine montat, altfel veți putea cu greu monta placa de
bază. Acesta arata asa:

Toate
aceste panouri au mici tab-uri. Puteți să le lăsați atașate. Eu
obișnuiesc să le rup jos, negăsindu-le vreo utilitate care să mă
convingă să le las atașate.
Urmează introducerea plăcii de bază
în carcasă, punerea ei în poziția corectă și fixarea ei cu șuruburi.
Din nou vreau să atrag atenția asupra faptului că șuruburile nu trebuie
strânse excesiv, o simplă rupere a PCB-ului plăcii anuland garanția și
vă alegeți cu o placă buna de bibelou sau de curățat zăpada.
2). Procesorul.
Odată montată placa de bază, putem să montăm și procesorul (în cazul în
care coolerul procesorului are un sistem de prindere ceva mai special,
recomand să montați mai întâi procesorul/coolerul și abia apoi placa de
bază). Recomandarea mea este să nu desfaceți procesorul (și nici chiar
cooler-ul) decât în momentul în care îl montați, asta pentru a preveni
murdărirea lor cu praf sau alte reziduuri care ar putea intra în
contact cu pasta termoconductoare și ar putea reduce eficiența
transferului termic.
a). Socket-uri AMD (939, AM2, A).
Fiecare procesor are desenat un triunghi în unul din colțuri. Acesta
trebuie montat în așa fel încât acest triunghi să fie aliniat cu
triunghiul asemănător desenat pe Socket:

Deschideti levierul, montați procesorul și închideți-l, exact ca in poza de mai jos:

Procesorul
nu trebuie sub nici o forma presat, pentru a nu îndoi pinii. Dacă
îndoiți pinii: bye bye procesor și garanție, vă alegeți cu un breloc
dual-core. Dacă e pus în poziția bună, ar trebui ca doar forța
gravitației să fie de ajuns pentru a pătrunde corespunzator în Socket.
b). Socket-uri LGA.
Diferența între Socket-urile "normale" și cele LGA este faptul că pinii
nu sunt pe procesor, ci pe Socket. Montarea se face la fel, doar cu
diferența că, la Socket-urile LGA, mai trebuie ca procesorul să fie
"închis" cu bucata aia amărâta de tablă:

Nu cred că pune probleme cuiva, chiar și atunci când montează un procesor cu Socket LGA pentru prima oară.
PS: Aveți grijă să nu îndoiți pinii la montarea plăcii de bază (în cazul în care o montați înaintea procesorului).
3). Coolerul.
Coolerele Box vin de obicei cu pasta preaplicată. Daca coolerul nu are
pasta preaplicată, sau vreți să o puneți voi pe a voastră, sau orice
alt scenariu care presupune aplicarea pastei de la 0, urmați pașii
următori:
- Puneti pasta pe procesor, de mărimea a ¾ a unei boabe de mazăre fiind de obicei de ajuns:

Folosiți
diferite unelte pentru a întinde pasta uniform pe toată suprafața
heatspreader-ului. Puteți folosi o cartelă de plastic. Eu o întind cu
degetul, după ce l-am învelit într-o bucată de pungă si pe care o
întind la maxim. Am observat că, astfel, obțin cele mai bune rezultate.
Dupa
ce ați întins pasta, curățati marginile procesorului de orice exces
care ar putea curge afară odată cu montarea radiatorului.
Puneti
radiatorul în poziția corectă și mișcați-l/apăsați-l pentru a se fixa
bine pe talpa procesorului. Apoi prindeți cele două cleme corespunzător
(dacă e
vorba de un sistem AMD) sau prindeți piciorușele
radiatorului două câte două în diagonală (în caz că e vorba de un
sistem Intel).
Atașați ventilatorul de radiator. Aici aveți voie să
strângeți șuruburile o idee mai tare, dar nu chiar atât de tare încât
să nu le mai puteți desface ulterior.
Legați firul de alimentare a
ventilatorului în mufa corespunzătoare plăcii de bază. Uitați-vă bine
dacă e montată unde trebuie, am întâlnit multe cazuri unde au conectat
ventilatorul de pe procesor într-o mufă unde scria clar "CHA_FAN" sau
"SYS_FAN". Nu se întâmplă nimic rău, dar placa de bază va putea
monitoriza corect turațiile în cazul acesta.
În final ar trebui să arate asa:

4). RAM-ul. RAM-ul e cel mai simplu de montat componentă. Modulele sunt construite în așa fel încât să intre doar într-o singură poziție.
Deschideți clip-urile slotului.
Poziționați modulul după cum am zis mai sus.
Inserați modulul în slot, aplicând o presiune mai mare decât pare ca ar fi nevoie.
Apăsați până când clip-urile se închid și blochează modulul în poziție.
Dacă e kit dual-channel e necesară montarea modulelor în slot-uri de aceeași culoare, altfel dual-channel-ul nu va funcționa.
Rezultatul ar trebui să arate ca în poza urmatoare:

5). Placa video.
Placa video se montează cu doar foarte puțin mai greu decât RAM-ul. Pur
și simplu introduceți-o în slot-ul AGP sau PCI-Express și asigurați-vă
că e bine inserată apăsând-o ușor:

6). HDD + Unitate optica + Floppy. Toate 3 se montează asemănător. Introduceți componenta în bay-ul ei și fixați-o cu șuruburi sau cleme
de prindere (în funcție de caz):

7). Sursa.
Pur și simplu introduceți-o în unitate (aveți grijă să nu loviți
coolerul procesorului) cu orientarea corectă și prindeți-o în șuruburi.
Cablurile (toate) urmează acum.
. Cablurile. Bun, avem toate componentele montate. Acum e vremea să conectăm cablurile, că altfel nimic nu va merge.
-
Mai intai conectam ATX-urile. Cele mai multe surse au în dotare un
cablu ATX de 20 sau 24 pini și unul de 4 pini. Căutați pe placa de baza
acești conectori (cel de 20 sau 24 pini se află de obicei langa
conectorii PATA iar cel de 4 pini în colțul stânga-sus) și conectați
cablurile corespunzător:


- Urmeaza cablurile IDE și SATA la HDD-uri, unități optice și floppy-uri

Pentru cei
mai mulți dintre voi, asamblarea unui PC este ceva atât de comun și de
ușor de făcut ca legatul șireturilor sau simplul clic al unui mouse.
Totuși, acest tutorial este pentru cei care nu prea știu să facă o
configurație. Și îmi pot imagina că cei mai mulți dintre aceștia știu
să asambleze un PC. Totuși, vor găsi multe sfaturi și tip-uri pe care
cu siguranță nu le știau. Credeți-mă că cunosc faptul că voi știți deja
și în somn lucrurile astea. Dar vroiam să fie clarificate de la cap la
coada odată pentru totdeauna.
Alegerea Socket-ului, citirea de
review-uri, sfaturi, alegerea magazinului de unde să cumperi
componentele și cumpărarea lor efectivă. Toate astea ar trebui să
dureze cel puțin 2 zile, dar ajung să dureze 2 sau chiar 3 săptămâni.
În momentul în care ai toate cutiile cu componente puse gramadă în
vreun colț al casei, ești absolut nerăbdător să asamblezi PC-ul și să
vezi ce e de capul lui. Asamblarea nu ar trebui să dureze mai mult de 2
ore, chiar și pentru cei mai neexperimentați dintre oameni. De obicei,
citirea acestui tutorial durează mai mult decât punerea tuturor
componentelor cap-la-cap.
În unele locuri am scris în paranteză
"(poza x)" unde x ia o valoare anume. Dați clic pentru a vedea poza
respectivă. Recomand începătorilor să citească această secțiune cu
pozele în față.
Cele mai neplăcute probleme care pot apărea
sunt: descărcarea de energie electrostatică, căderea componentelor pe
jos, strângerea prea puternică a șuruburilor și zgârierea PCB-urilor și
a circuitelor de pe acestea. Tocmai de aceea, pentru a preveni astfel
de incidente neplăcute, e bine să vă luați niște măsuri de precauție:
împotriva
energiei electrostatice se poate acționa foarte simplu chiar: atingeți
din când în când un conducător de electricitate care e conectat la sol.
Astfel veți descărca energia electrostatică din corp. Trebuie să faceți
asta cu atât mai des cu cât mediul în care lucrați este mai uscat,
pentru că acolo apare cel mai repede încărcarea cu astfel de energie.
pentru
a preveni căderea (și implicit deteriorarea sau distrugerea)
componentelor de pe masa unde efectuați asamblarea trebuie avute în
vedere următoarelele precauții: lucrați cât mai în centrul mesei iar
masa să fie preferabil nu foarte înaltă. De asemenea, cel mai
recomandat este să lăsați componentele în ambalajul lor până în
momentul în care trebuie montate.
încercați pe cât posibil să
găsiți un bun raport al strângerii șuruburilor. Nu este sub nici o
formă recomandat să strângeți șuruburile excesiv, asta putând cauza
ruperea PCB-ului și / sau deteriorarea celorlalte componente. Am
întâlnit mulți oameni care strângeau cu mare forță șuruburile, în
special la HDD-uri și la unitățile optice. Niciodata nu am înțeles de
ce, doar nu cad de acolo singure. Un șurub trebuie strâns doar atât cât
să nu permită miscarea componentei respective în mai multe poziții.
umblați
cu șurubelnita foarte atent pentru a nu zgâria PCB-ul sau alte
componente. E nevoie de doar puțină neatenție pentru a rupe un
condensator, a zgâria un circuit sau a disloca un slot de extensie.
Foarte mare atenție să aveți. Concentrați-vă pe asamblare și nu vă
gândiți la floricelele de primăvară sau cât de bine miroase mâncarea
care e tocmai preparată în bucătărie.
Să trecem la asamblarea fiecărei componente în parte:
1). Placa de baza.
Carcasa este dotată cu mai multe găuri decât necesar. Asta pentru a
suporta cât mai multe formate. Primul pas este de a identifica găurile
pentru șuruburi pe placa de bază și de a găsi corespondențele lor pe
panoul carcasei, exact ca in poza de mai jos:
Apoi trebuie (neapărat) montate distanțierele dintre placa de bază și panoul carcasei:
Acest
pas este absolut obligatoriu, pentru a păstra distanța între placa de
baza și carcasă. Dacă nu se montează aceste distanțiere, șansele unui
scurt-circuit cresc până aproape de 100%.
Urmează îndepărtarea
panoului porturilor care vine odată cu carcasa și montarea celui din
pachetul plăcii de bază. Asta pentru că majoritatea plăcilor de bază
folosesc
un format și o aranjare proprie a porturilor. Asigurați-vă că panoul
respectiv este bine montat, altfel veți putea cu greu monta placa de
bază. Acesta arata asa:
Toate
aceste panouri au mici tab-uri. Puteți să le lăsați atașate. Eu
obișnuiesc să le rup jos, negăsindu-le vreo utilitate care să mă
convingă să le las atașate.
Urmează introducerea plăcii de bază
în carcasă, punerea ei în poziția corectă și fixarea ei cu șuruburi.
Din nou vreau să atrag atenția asupra faptului că șuruburile nu trebuie
strânse excesiv, o simplă rupere a PCB-ului plăcii anuland garanția și
vă alegeți cu o placă buna de bibelou sau de curățat zăpada.
2). Procesorul.
Odată montată placa de bază, putem să montăm și procesorul (în cazul în
care coolerul procesorului are un sistem de prindere ceva mai special,
recomand să montați mai întâi procesorul/coolerul și abia apoi placa de
bază). Recomandarea mea este să nu desfaceți procesorul (și nici chiar
cooler-ul) decât în momentul în care îl montați, asta pentru a preveni
murdărirea lor cu praf sau alte reziduuri care ar putea intra în
contact cu pasta termoconductoare și ar putea reduce eficiența
transferului termic.
a). Socket-uri AMD (939, AM2, A).
Fiecare procesor are desenat un triunghi în unul din colțuri. Acesta
trebuie montat în așa fel încât acest triunghi să fie aliniat cu
triunghiul asemănător desenat pe Socket:
Deschideti levierul, montați procesorul și închideți-l, exact ca in poza de mai jos:
Procesorul
nu trebuie sub nici o forma presat, pentru a nu îndoi pinii. Dacă
îndoiți pinii: bye bye procesor și garanție, vă alegeți cu un breloc
dual-core. Dacă e pus în poziția bună, ar trebui ca doar forța
gravitației să fie de ajuns pentru a pătrunde corespunzator în Socket.
b). Socket-uri LGA.
Diferența între Socket-urile "normale" și cele LGA este faptul că pinii
nu sunt pe procesor, ci pe Socket. Montarea se face la fel, doar cu
diferența că, la Socket-urile LGA, mai trebuie ca procesorul să fie
"închis" cu bucata aia amărâta de tablă:
Nu cred că pune probleme cuiva, chiar și atunci când montează un procesor cu Socket LGA pentru prima oară.
PS: Aveți grijă să nu îndoiți pinii la montarea plăcii de bază (în cazul în care o montați înaintea procesorului).
3). Coolerul.
Coolerele Box vin de obicei cu pasta preaplicată. Daca coolerul nu are
pasta preaplicată, sau vreți să o puneți voi pe a voastră, sau orice
alt scenariu care presupune aplicarea pastei de la 0, urmați pașii
următori:
- Puneti pasta pe procesor, de mărimea a ¾ a unei boabe de mazăre fiind de obicei de ajuns:
Folosiți
diferite unelte pentru a întinde pasta uniform pe toată suprafața
heatspreader-ului. Puteți folosi o cartelă de plastic. Eu o întind cu
degetul, după ce l-am învelit într-o bucată de pungă si pe care o
întind la maxim. Am observat că, astfel, obțin cele mai bune rezultate.
Dupa
ce ați întins pasta, curățati marginile procesorului de orice exces
care ar putea curge afară odată cu montarea radiatorului.
Puneti
radiatorul în poziția corectă și mișcați-l/apăsați-l pentru a se fixa
bine pe talpa procesorului. Apoi prindeți cele două cleme corespunzător
(dacă e
vorba de un sistem AMD) sau prindeți piciorușele
radiatorului două câte două în diagonală (în caz că e vorba de un
sistem Intel).
Atașați ventilatorul de radiator. Aici aveți voie să
strângeți șuruburile o idee mai tare, dar nu chiar atât de tare încât
să nu le mai puteți desface ulterior.
Legați firul de alimentare a
ventilatorului în mufa corespunzătoare plăcii de bază. Uitați-vă bine
dacă e montată unde trebuie, am întâlnit multe cazuri unde au conectat
ventilatorul de pe procesor într-o mufă unde scria clar "CHA_FAN" sau
"SYS_FAN". Nu se întâmplă nimic rău, dar placa de bază va putea
monitoriza corect turațiile în cazul acesta.
În final ar trebui să arate asa:
4). RAM-ul. RAM-ul e cel mai simplu de montat componentă. Modulele sunt construite în așa fel încât să intre doar într-o singură poziție.
Deschideți clip-urile slotului.
Poziționați modulul după cum am zis mai sus.
Inserați modulul în slot, aplicând o presiune mai mare decât pare ca ar fi nevoie.
Apăsați până când clip-urile se închid și blochează modulul în poziție.
Dacă e kit dual-channel e necesară montarea modulelor în slot-uri de aceeași culoare, altfel dual-channel-ul nu va funcționa.
Rezultatul ar trebui să arate ca în poza urmatoare:
5). Placa video.
Placa video se montează cu doar foarte puțin mai greu decât RAM-ul. Pur
și simplu introduceți-o în slot-ul AGP sau PCI-Express și asigurați-vă
că e bine inserată apăsând-o ușor:
6). HDD + Unitate optica + Floppy. Toate 3 se montează asemănător. Introduceți componenta în bay-ul ei și fixați-o cu șuruburi sau cleme
de prindere (în funcție de caz):
7). Sursa.
Pur și simplu introduceți-o în unitate (aveți grijă să nu loviți
coolerul procesorului) cu orientarea corectă și prindeți-o în șuruburi.
Cablurile (toate) urmează acum.
-
Mai intai conectam ATX-urile. Cele mai multe surse au în dotare un
cablu ATX de 20 sau 24 pini și unul de 4 pini. Căutați pe placa de baza
acești conectori (cel de 20 sau 24 pini se află de obicei langa
conectorii PATA iar cel de 4 pini în colțul stânga-sus) și conectați
cablurile corespunzător:
- Urmeaza cablurile IDE și SATA la HDD-uri, unități optice și floppy-uri

diana- Moderator


Number of posts: 99
Age: 22
Location: Romania
Warnings::



Points: 21
Registration date: 2008-01-01
Apoi le conectăm la placa de bază în sloturile corespunzătoare. Nu ar
trebui să fie greu, aceste cabluri sunt concepute pentru a intra într-o
singură direcție în unități. Aveți grijă să nu le scoateți și să le
introduceți de prea multe ori, pentru că se vor “lăsa”, adică
contactele se vor „înmuia” si astfel nu vor mai face contact perfect.
- Urmează să și alimentăm aceste unități folosind conectori SATA, Molex si FDD:



NU
conectați ambele alimentări la HDD. Doar una dintre ele, dupa pofta
inimii. Alfel, vă alegeți cu o unealtă perfectă de a arunca dupa
soacră, atunci când o merită (știți voi momentul...).
- Who's next ? A, da: Conectorul PCI-Express. Pe acesta introduceți-l în conectorul plăcii video:


Dacă placa video nu are nevoie de alimentare suplimentară, nu e nevoie să conectați nimic.
-
Urmează cablurile care conectează butoanele de Power, Reset și LED-uri.
Sunt destul de multe. Tocmai de aceea, v-aș ruga să nu lăsați la vedere
acele cabluri care nu
sunt folosite. De asemenea, e recomandat să
folosiți un singur LED care indica activitatea HDD-ului. Căutați pe
placa de bază pinii la care veți conecta aceste cabluri. Ele se află în
colțul dreapta-jos a plăcii de bază și sunt, de obicei, marcați cu
diferite culori pentru o recunoaștere mai ușoară:

Căutați
în manualul plăcii de bază și veți găsi informații despre locul unde
trebuie conectat fiecare cablu în funcție de culoare. Încercați să le
conectați în poziția corectă (cu denumirea de pe conector orientată în
jos). De obicei, nu se intampla nimic când nu le conectați în poziția
corectă, doar că nu vor funcționa LED-urile.
Eh, cam asta a fost cu asamblarea computer-ului.
Și
acum am ajuns la punctul culminant al configurării unui computer:
pornirea pentru prima oară. Dacă ați montat totul corect și ați
conectat toate cablurile cum trebuie, atunci la prima pornire sistemul
ar trebui să boot-eze și să se plângă ca nu are un sistem de operare
instalat. Recomand ca, dacă totul decurge normal la prima pornire, să
intrați în BIOS și să faceți setările dorite (exclus overclocking-ul).
Dacă
însă sistemul nu se comportă normal atunci când încercați să-l porniți,
treceți la capitolul următor pentru a încerca să rezolvați problema.
Troubleshooting
Voi
încerca să dau câteva sfaturi pentru rezolvarea celor mai comune
probleme care pot apărea la un computer. Dacă sfaturile următoare nu
ajută la rezolvarea problemelor, atunci calculatorul are nevoie de
investigații mai adânci, caz în care trebuie apelat la cineva cu
cunoștințe avansate.
1). “Am montat calculatorul, l-am băgat în priză și am apăsat pe buton, dar nu se întâmplă nimic”.
verificați dacă cablurile de alimentare sunt conectate corect. Toate.
verificați dacă priza e una funcțională
sursa e pornită de la buton ?
verificați
de mai multe ori dacă memoria e instalată corect. Sunt multe plăci de
bază care refuză categoric pornirea daca nu au memorie instalată sau
dacă aceasta nu e instalată corect.
deconectați harddisk-urile și unitățile optice de la sursă si încercați din nou
asigurați-vă
că calculatorul nu e încărcat electrostatic. Pentru asta, faceți în așa
fel încât o parte metalică a acestuia să aibă contact cu solul pentru
câteva secunde.
verificati de mai multe ori dacă butonul de pornire
de pe carcasă e funcțional. Dacă nu sunteți absolut sigur că
funcționează, atunci puteti încerca să faceți contact între cei 2 pini
de pe placa de baza pentru a încerca să o porniți. ATENȚIE: Contactul
trebuie făcut cu grijă maximă întrucât, dacă atingeți și alți pini,
există riscul unui scurtcircuit sau arderea plăcii de bază.
2). “Computerul pornește dar beep-urile repetate de la speaker sunt tot ce se întâmplă”
Plăcile
de bază actuale scot beep-uri lungi și scurte în diferite configurații
pentru a-ți da seama de unde vine problema. Ascultă-le cu atenție și
uită-te în manualul plăcii de bază unde e foarte posibil să găsești ce
înseamnă fiecare configurație de beep-uri. Daca nu le găsești în
manual, atunci încearcă pe website-ul producătorului.
Remontează
memoria, procesorul și placa video cu atenție maximă întrucât problema
poate veni de la imposibilitatea plăcii de bază de a detecta una dintre
aceste componente.
încearca cu altă memorie
da un reset de BIOS
verifică
dacă ventilatorul coolerului procesorului e conectat corect. Unele
plăci de baza fac foarte urât dacă detectează ca nu au ventilator pe
procesor. De asemenea, daca chipset-ul plăcii de baza e răcit activ,
atunci verifică ca și ventilatorul acestuia să fie conectat corect
asigură-te că bateria BIOS-ului face contact cum trebuie
deconectează
orice componenta de care sistemul nu are nevoie neapărată pentru a
funcționa (tot ce e conectat prin Firewire, SPDIF, webcam-uri,
imprimante, placi audio, hdd-uri externe, tuner TV, conexiunea internet
etc.). Daca cumva placa de bază are un controller SATA sau PATA care e
third party, atunci deconectați hdd-ul sau unitatea optică care e
conectat la acesta.
3). “Computerul pornește normal, dar nu am imagine pe monitor”
verifică dacă monitorul funcționează.
verifică ca cablul de la placa video la monitor să fie conectat corect. Încearca cu alt cablu pentru a fi sigur.
conectează cablul la alt conector al plăcii video.
remontează placa video și asigură-te ca alimentarea suplimentară a acesteia să fie corect conectată
dă un reset de BIOS
în
ultima instanță încearcă cu altă placă video și/sau alt monitor, dar
asta numai daca la pornire speaker-ul face un beep conform căruia
sistemul a pornit normal
4). “Când încerc să instalez sistemul
de operare am parte de o eroare conform căreia nu a fost detectat nici
un harddisk în sistem. Dar acesta e detectat (corect) de BIOS, nu
inteleg”
Problema apare atunci când harddisk-ul și/sau unitatea
optică sunt conectați printr-o interfață a cărei controller este unul
third party, și nu unul integrat în chipset. Cel mai popular caz este
cel al plăcilor de bază cu chipset Intel P965 care au controller SATA
third party. Pentru a rezolva această problemă trebuie ca sistemul de
operare să aibă acces la driverele SATA. Pentru asta puteți să
download-ați de pe site-ul producătorului plăcii de bază driverele
respective. Acestea puteți fie să le includeți în kit-ul de XP folosind
programele Unatended Windows Creator sau nLite, fie puteți să le
copiați pe o dischetă și să o introduceți în floppy înainte de
începerea instalării sistemului de operare. Această operațiune trebuie
făcuta folosind alt computer.
5). “Am reușit montarea sistemului și instalarea Windows-ului, dar calculatorul se resetează foarte des”
<>se presupune ca aveți Windows XP ca sistem de operare<>
-
Mergi la Start -> Control Panel -> System -> Advanced ->
Settings (cel din grupul “Startup and Recovery”). Aici debifați
opțiunea “Automatically restart”, selectați de mai jos opțiunea “Small
memory dump” iar și mai jos scrieți urmatorul string:
“%SystemRoot%\Minidump” (fără ghilimele).
De acum, dacă
sistemul se restarta datorită unui BSOD (Blue Screen of Death), va fi
afișat BSOD-ul atunci când apare problema și sistemul nu se va restarta
singur. Informațiile despre eroarea care a cauzat BSOD-ul vor fi scrise
într-un fisier *.dmp care se va afla in X:/Windows/Minidump (unde X e
litera partiției pe care e instalat OS-ul). Urmează pașii de aici
pentru a-ți da seama de unde provine problema.
Dacă, în ciuda urmării pasilor de mai sus, sistemul continuă să se restarteze fară a afișa un BSOD, atunci înseamnă că:
a).
E o problemă hardware. De obicei principalul vinovat e memoria. Aceasta
fie e defectă, fie are o problema de (in)compatibilitate cu placa de
bază. Mărește voltajul din BIOS cu o treaptă peste cel default.
Daca
asta nu rezolvă, atunci folosește programul MemTest pentru testarea
memoriei (varianta DOS, nu cea care rulează din Windows). Lasă
programul să ruleze cel puțin 2 sau 3 ore și vezi dacă dă vreo eroare.
Dacă testul e trecut cu succes, atunci poți încerca ce scrie mai jos.
b).
Există niște setări în BIOS care cauzează instabilitate. În cazul ăsta
asigură-te ca fiecare frecvență, multiplicator și voltaj să fie la
valorile lor default.
- Daca restarturile survin de cele mai
multe ori atunci când sistemul e în full-load (vreun benchmark, joc,
randare sau orice altceva ce stresează sistemul), atunci cel mai
probabil componentele nu primesc destul curent de la sursă sau ai
variații prea mari de tensiune în rețeaua electrică.
încearcă mai întâi alimentarea sistemului folosind o altă sursă și un UPS.
dacă sistemul e overclock-at, atunci readu-l la setările default.
Verifică
ca alimentarea suplimentară de la placa video (conectorul PCI-Express)
și cea de la procesor (de obicei cablu ATX de 4 pini) să fie bine
conectate.
Cam astea sunt cele mai comune probleme și rezolvări
care apar atunci când configurezi și asamblezi un sistem. După cum am
precizat și mai sus: Dacă soluțiile sugerate nu rezolvă problema,
atunci cel mai probabil una dintre componente e defectă sau e
incompatibilă cu o altă componentă din sistem.
Incheiere
E
prima oară când încerc ceva de mărimea asta. Sper că am reușit să ofer
un arsenal puternic și de calitate de sfaturi pentru cei care sunt pe
punctul de a-și cumpăra un nou PC, dar și pentru cei care vor să facă
un upgrade la cel existent.
Credite SoboLAN
trebui să fie greu, aceste cabluri sunt concepute pentru a intra într-o
singură direcție în unități. Aveți grijă să nu le scoateți și să le
introduceți de prea multe ori, pentru că se vor “lăsa”, adică
contactele se vor „înmuia” si astfel nu vor mai face contact perfect.
- Urmează să și alimentăm aceste unități folosind conectori SATA, Molex si FDD:
NU
conectați ambele alimentări la HDD. Doar una dintre ele, dupa pofta
inimii. Alfel, vă alegeți cu o unealtă perfectă de a arunca dupa
soacră, atunci când o merită (știți voi momentul...).
- Who's next ? A, da: Conectorul PCI-Express. Pe acesta introduceți-l în conectorul plăcii video:
Dacă placa video nu are nevoie de alimentare suplimentară, nu e nevoie să conectați nimic.
-
Urmează cablurile care conectează butoanele de Power, Reset și LED-uri.
Sunt destul de multe. Tocmai de aceea, v-aș ruga să nu lăsați la vedere
acele cabluri care nu
sunt folosite. De asemenea, e recomandat să
folosiți un singur LED care indica activitatea HDD-ului. Căutați pe
placa de bază pinii la care veți conecta aceste cabluri. Ele se află în
colțul dreapta-jos a plăcii de bază și sunt, de obicei, marcați cu
diferite culori pentru o recunoaștere mai ușoară:
Căutați
în manualul plăcii de bază și veți găsi informații despre locul unde
trebuie conectat fiecare cablu în funcție de culoare. Încercați să le
conectați în poziția corectă (cu denumirea de pe conector orientată în
jos). De obicei, nu se intampla nimic când nu le conectați în poziția
corectă, doar că nu vor funcționa LED-urile.
Eh, cam asta a fost cu asamblarea computer-ului.
Și
acum am ajuns la punctul culminant al configurării unui computer:
pornirea pentru prima oară. Dacă ați montat totul corect și ați
conectat toate cablurile cum trebuie, atunci la prima pornire sistemul
ar trebui să boot-eze și să se plângă ca nu are un sistem de operare
instalat. Recomand ca, dacă totul decurge normal la prima pornire, să
intrați în BIOS și să faceți setările dorite (exclus overclocking-ul).
Dacă
însă sistemul nu se comportă normal atunci când încercați să-l porniți,
treceți la capitolul următor pentru a încerca să rezolvați problema.
Troubleshooting
Voi
încerca să dau câteva sfaturi pentru rezolvarea celor mai comune
probleme care pot apărea la un computer. Dacă sfaturile următoare nu
ajută la rezolvarea problemelor, atunci calculatorul are nevoie de
investigații mai adânci, caz în care trebuie apelat la cineva cu
cunoștințe avansate.
1). “Am montat calculatorul, l-am băgat în priză și am apăsat pe buton, dar nu se întâmplă nimic”.
verificați dacă cablurile de alimentare sunt conectate corect. Toate.
verificați dacă priza e una funcțională
sursa e pornită de la buton ?
verificați
de mai multe ori dacă memoria e instalată corect. Sunt multe plăci de
bază care refuză categoric pornirea daca nu au memorie instalată sau
dacă aceasta nu e instalată corect.
deconectați harddisk-urile și unitățile optice de la sursă si încercați din nou
asigurați-vă
că calculatorul nu e încărcat electrostatic. Pentru asta, faceți în așa
fel încât o parte metalică a acestuia să aibă contact cu solul pentru
câteva secunde.
verificati de mai multe ori dacă butonul de pornire
de pe carcasă e funcțional. Dacă nu sunteți absolut sigur că
funcționează, atunci puteti încerca să faceți contact între cei 2 pini
de pe placa de baza pentru a încerca să o porniți. ATENȚIE: Contactul
trebuie făcut cu grijă maximă întrucât, dacă atingeți și alți pini,
există riscul unui scurtcircuit sau arderea plăcii de bază.
2). “Computerul pornește dar beep-urile repetate de la speaker sunt tot ce se întâmplă”
Plăcile
de bază actuale scot beep-uri lungi și scurte în diferite configurații
pentru a-ți da seama de unde vine problema. Ascultă-le cu atenție și
uită-te în manualul plăcii de bază unde e foarte posibil să găsești ce
înseamnă fiecare configurație de beep-uri. Daca nu le găsești în
manual, atunci încearcă pe website-ul producătorului.
Remontează
memoria, procesorul și placa video cu atenție maximă întrucât problema
poate veni de la imposibilitatea plăcii de bază de a detecta una dintre
aceste componente.
încearca cu altă memorie
da un reset de BIOS
verifică
dacă ventilatorul coolerului procesorului e conectat corect. Unele
plăci de baza fac foarte urât dacă detectează ca nu au ventilator pe
procesor. De asemenea, daca chipset-ul plăcii de baza e răcit activ,
atunci verifică ca și ventilatorul acestuia să fie conectat corect
asigură-te că bateria BIOS-ului face contact cum trebuie
deconectează
orice componenta de care sistemul nu are nevoie neapărată pentru a
funcționa (tot ce e conectat prin Firewire, SPDIF, webcam-uri,
imprimante, placi audio, hdd-uri externe, tuner TV, conexiunea internet
etc.). Daca cumva placa de bază are un controller SATA sau PATA care e
third party, atunci deconectați hdd-ul sau unitatea optică care e
conectat la acesta.
3). “Computerul pornește normal, dar nu am imagine pe monitor”
verifică dacă monitorul funcționează.
verifică ca cablul de la placa video la monitor să fie conectat corect. Încearca cu alt cablu pentru a fi sigur.
conectează cablul la alt conector al plăcii video.
remontează placa video și asigură-te ca alimentarea suplimentară a acesteia să fie corect conectată
dă un reset de BIOS
în
ultima instanță încearcă cu altă placă video și/sau alt monitor, dar
asta numai daca la pornire speaker-ul face un beep conform căruia
sistemul a pornit normal
4). “Când încerc să instalez sistemul
de operare am parte de o eroare conform căreia nu a fost detectat nici
un harddisk în sistem. Dar acesta e detectat (corect) de BIOS, nu
inteleg”
Problema apare atunci când harddisk-ul și/sau unitatea
optică sunt conectați printr-o interfață a cărei controller este unul
third party, și nu unul integrat în chipset. Cel mai popular caz este
cel al plăcilor de bază cu chipset Intel P965 care au controller SATA
third party. Pentru a rezolva această problemă trebuie ca sistemul de
operare să aibă acces la driverele SATA. Pentru asta puteți să
download-ați de pe site-ul producătorului plăcii de bază driverele
respective. Acestea puteți fie să le includeți în kit-ul de XP folosind
programele Unatended Windows Creator sau nLite, fie puteți să le
copiați pe o dischetă și să o introduceți în floppy înainte de
începerea instalării sistemului de operare. Această operațiune trebuie
făcuta folosind alt computer.
5). “Am reușit montarea sistemului și instalarea Windows-ului, dar calculatorul se resetează foarte des”
<>se presupune ca aveți Windows XP ca sistem de operare<>
-
Mergi la Start -> Control Panel -> System -> Advanced ->
Settings (cel din grupul “Startup and Recovery”). Aici debifați
opțiunea “Automatically restart”, selectați de mai jos opțiunea “Small
memory dump” iar și mai jos scrieți urmatorul string:
“%SystemRoot%\Minidump” (fără ghilimele).
De acum, dacă
sistemul se restarta datorită unui BSOD (Blue Screen of Death), va fi
afișat BSOD-ul atunci când apare problema și sistemul nu se va restarta
singur. Informațiile despre eroarea care a cauzat BSOD-ul vor fi scrise
într-un fisier *.dmp care se va afla in X:/Windows/Minidump (unde X e
litera partiției pe care e instalat OS-ul). Urmează pașii de aici
pentru a-ți da seama de unde provine problema.
Dacă, în ciuda urmării pasilor de mai sus, sistemul continuă să se restarteze fară a afișa un BSOD, atunci înseamnă că:
a).
E o problemă hardware. De obicei principalul vinovat e memoria. Aceasta
fie e defectă, fie are o problema de (in)compatibilitate cu placa de
bază. Mărește voltajul din BIOS cu o treaptă peste cel default.
Daca
asta nu rezolvă, atunci folosește programul MemTest pentru testarea
memoriei (varianta DOS, nu cea care rulează din Windows). Lasă
programul să ruleze cel puțin 2 sau 3 ore și vezi dacă dă vreo eroare.
Dacă testul e trecut cu succes, atunci poți încerca ce scrie mai jos.
b).
Există niște setări în BIOS care cauzează instabilitate. În cazul ăsta
asigură-te ca fiecare frecvență, multiplicator și voltaj să fie la
valorile lor default.
- Daca restarturile survin de cele mai
multe ori atunci când sistemul e în full-load (vreun benchmark, joc,
randare sau orice altceva ce stresează sistemul), atunci cel mai
probabil componentele nu primesc destul curent de la sursă sau ai
variații prea mari de tensiune în rețeaua electrică.
încearcă mai întâi alimentarea sistemului folosind o altă sursă și un UPS.
dacă sistemul e overclock-at, atunci readu-l la setările default.
Verifică
ca alimentarea suplimentară de la placa video (conectorul PCI-Express)
și cea de la procesor (de obicei cablu ATX de 4 pini) să fie bine
conectate.
Cam astea sunt cele mai comune probleme și rezolvări
care apar atunci când configurezi și asamblezi un sistem. După cum am
precizat și mai sus: Dacă soluțiile sugerate nu rezolvă problema,
atunci cel mai probabil una dintre componente e defectă sau e
incompatibilă cu o altă componentă din sistem.
Incheiere
E
prima oară când încerc ceva de mărimea asta. Sper că am reușit să ofer
un arsenal puternic și de calitate de sfaturi pentru cei care sunt pe
punctul de a-și cumpăra un nou PC, dar și pentru cei care vor să facă
un upgrade la cel existent.
Credite SoboLAN
_________________


